@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.

Termene și condiții

Politica de confidențialitate

Cookies

Informații

Despre Noi

Redacție

Publicitate

Contact

Companie

Sport

Tech

Life

Bani

Politică

Economie

Externe

Social

Știri corecte, rapide și relevante.

Adevărul ne ghidează.

Categorii

Fermierii care au cultivat porumb și floarea-soarelui și ale căror recolte au avut de suferit din cauza secetei pedologice din 2026 ar putea primi, în curând, un sprijin financiar de până la 63 de euro pe hectar. Ministerul Agriculturii a pus recent în dezbatere publică un proiect de hotărâre de Guvern prin care se stabilește o schemă de compensare, finanțată atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat.

Măsura vine într-un moment în care agricultura românească se confruntă cu efectele tot mai vizibile ale schimbărilor climatice, iar producătorii avertizează că anii secetoși consecutivi pun sub semnul întrebării atât rentabilitatea fermelor, cât și capacitatea țării de a-și asigura necesarul intern de consum și de furaje.

De unde vine banii și cât costă schema de sprijin

Sprijinul financiar are la bază un regulament adoptat de Comisia Europeană în luna iulie a acestui an, prin care Uniunea Europeană alocă fonduri de urgență mai multor state afectate de fenomene climatice nefavorabile din 2026, printre care se numără și România, alături de Croația, Cipru, Portugalia și Slovenia.

Pentru România, suma totală necesară implementării schemei este estimată la aproximativ 155 de milioane de lei, echivalentul a circa 29,6 milioane de euro. Jumătate din această sumă provine din Fondul European de Garantare Agricolă, iar cealaltă jumătate va fi asigurată direct de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Această combinație de finanțare europeană și națională este menită să acopere o parte semnificativă din pierderile suferite de fermieri, într-un context în care costurile de producție din agricultură au crescut constant în ultimii ani, inclusiv pe fondul scumpirii carburanților, un subiect discutat pe larg și în articolul despre cum ar putea afecta scumpirea motorinei prețurile alimentelor din România.

Cine poate beneficia de ajutor și cum se calculează suma

Sprijinul este disponibil pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal care au cultivat porumb și/sau floarea-soarelui și ale căror culturi au fost afectate semnificativ de seceta pedologică din 2026. Pentru a putea accesa grantul, suprafețele respective trebuie să fi înregistrat un grad de afectare de cel puțin 30%, confirmat printr-un proces-verbal oficial de constatare și evaluare a pagubelor.

Valoarea maximă a ajutorului este de 333 de lei pe hectar, echivalentul a 63 de euro, și se acordă integral fermierilor ale căror culturi au fost afectate în proporție de 90% până la 100%. Pentru suprafețele cu un grad de afectare cuprins între 30% și 90%, suma se calculează proporțional cu procentul de daune constatat. Dacă în documentul oficial este menționat un interval de afectare, în locul unui procent exact, valoarea sprijinului se va stabili pe baza mediei aritmetice a intervalului respectiv.

Implementarea efectivă a schemei va fi realizată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin structurile sale teritoriale din fiecare județ, precum și prin centrul dedicat municipiului București. Fermierii interesați vor trebui să urmărească publicarea formei finale a hotărârii de Guvern, precum și eventualele instrucțiuni ulterioare privind depunerea cererilor.

Cât de mare a fost impactul secetei asupra recoltelor din 2025

Datele centralizate de autorități arată amploarea fenomenului: seceta pedologică din 2026 a afectat aproape 554.000 de hectare de teren agricol, dintre care peste 273.000 de hectare cultivate cu porumb și aproape 281.000 de hectare cu floarea-soarelui.

Pierderile de venit estimate pentru fermieri variază considerabil, de la 210 până la aproape 900 de euro pe hectar, în funcție de gradul de afectare al culturilor. Pentru porumb, unde producția din 2026 este estimată la aproape 9 milioane de tone, pierderea de venit calculată se ridică la peste 860 de milioane de lei. În cazul florii-soarelui, cu o producție estimată de puțin peste 211.000 de tone, pierderile depășesc aproape 998 de milioane de lei.

Situația fermierilor este cu atât mai dificilă cu cât aceste pierderi vin după mai mulți ani consecutivi marcați de fenomene meteorologice extreme, de la secetă pedologică la grindină și inundații. Autoritățile avertizează că această succesiune de evenimente climatice nefavorabile pune sub semnul întrebării atât asigurarea necesarului de consum al populației, cât și cel al furajelor pentru animale în anul curent. Fenomenul se corelează, de altfel, și cu alte semnale economice îngrijorătoare din economia românească, printre care se numără și evoluția inflației, un subiect analizat separat în articolul despre cum a ajuns România pe primul loc în Uniunea Europeană la rata inflației la începutul acestui an.

Un fenomen care afectează mai multe state europene

România nu este singurul stat membru al Uniunii Europene afectat de fenomene climatice extreme în ultimii ani. Documentele care stau la baza acestei scheme de sprijin arată că suprafețe importante de teren agricol au avut de suferit și în alte țări, precum Croația, Cipru, Lituania, Portugalia și Slovenia, motiv pentru care Comisia Europeană a decis să acorde sprijin financiar excepțional fermierilor din toate aceste state.

Această abordare la nivel european reflectă o preocupare tot mai mare legată de impactul schimbărilor climatice asupra securității alimentare a continentului, precum și necesitatea unor mecanisme de sprijin rapide și adaptate la specificul fiecărei culturi afectate. În paralel, tot mai multe programe europene vizează sprijinirea sectorului agroalimentar prin investiții în soluții mai sustenabile, inclusiv prin finanțări dedicate energiei verzi în industria alimentară, un domeniu în care România a atras recent fonduri europene importante pentru proiecte de energie verde în sectorul alimentar.

Pentru fermierii români, acest tip de sprijin excepțional oferă un anumit respiro financiar pe termen scurt, însă specialiștii din domeniu subliniază că problema de fond, legată de vulnerabilitatea tot mai mare a culturilor în fața fenomenelor meteorologice extreme, va necesita investiții susținute în sisteme de irigații, soiuri rezistente la secetă și mecanisme moderne de gestionare a riscurilor climatice. Costurile tot mai ridicate din agricultură, combinate cu prețurile fluctuante ale carburanților, despre care am scris și în articolul dedicat momentului în care motorina a trecut de 10 lei pe litru în România, pun presiune suplimentară pe marjele deja reduse ale fermierilor, mai ales în anii cu recolte compromise.

Rămâne de văzut cât de repede va fi finalizată forma definitivă a hotărârii de Guvern și în ce interval de timp fermierii afectați vor putea depune efectiv cererile pentru acest sprijin, într-un context în care mulți producători agricoli așteaptă cu nerăbdare un semnal concret din partea autorităților, după un an marcat de pierderi economice semnificative.