@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Începând cu 25 august 2026, intră în vigoare Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, aprobat prin Legea nr. 169/2026, care reunește într-un singur act normativ regulile privind amenajarea teritoriului, urbanismul și autorizarea lucrărilor de construcții. Printre schimbările aduse de noul cod se numără și actualizarea listei de documente necesare pentru obținerea autorizației de construire, cu reguli noi legate de actele cadastrale, dovada dreptului asupra imobilului și verificarea proiectelor tehnice.
Pentru oricine plănuiește să înceapă o construcție sau să extindă o locuință existentă, cunoașterea din timp a acestei documentații poate scurta considerabil perioada de așteptare până la obținerea autorizației. Legea stabilește o listă minimă de acte, care poate fi completată, în funcție de amplasament și de tipul lucrării, cu documente suplimentare impuse prin certificatul de urbanism.
Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor centralizează, într-un singur act legislativ, prevederi care înainte erau împrăștiate în mai multe legi separate. La articolul 262, actul normativ detaliază exact ce documente trebuie să conțină dosarul depus pentru emiterea unei autorizații de construire, oferind astfel un cadru unitar pentru toate solicitările depuse începând cu 25 august 2026.
Este important de reținut că lista de documente prevăzută de lege reprezintă un minimum obligatoriu. În funcție de specificul proiectului, de amplasament, de categoria construcției și de cerințele stabilite prin certificatul de urbanism, autoritățile pot solicita documentații și avize suplimentare, motiv pentru care fiecare solicitant ar trebui să consulte în detaliu certificatul de urbanism obținut pentru terenul respectiv, înainte de a începe pregătirea dosarului complet. Pentru cei care se ocupă și de alte formalități administrative în aceeași perioadă, poate fi util și ghidul despre actualizarea codurilor CAEN la Rev.3, o altă obligație administrativă cu termen strict în 2026, relevantă mai ales pentru firmele din domeniul construcțiilor.
Un element central al dosarului rămâne documentația cadastrală. Solicitantul trebuie să prezinte extrasul de plan cadastral și extrasul de carte funciară, ambele actualizate și emise cu cel mult 30 de zile înainte de depunerea cererii. Aceste documente confirmă atât poziția exactă a terenului, cât și situația juridică actuală a acestuia.
Pe lângă actele cadastrale, dosarul trebuie să conțină, după caz, documentele care atestă dreptul de proprietate asupra imobilului sau un alt drept real ori de creanță care permite realizarea lucrărilor de construire. Legea introduce însă o simplificare importantă: dacă persoana care solicită autorizația este aceeași cu proprietarul confirmat prin extrasul de carte funciară, nu mai este necesară prezentarea unor documente suplimentare pentru dovedirea dreptului de proprietate, ceea ce reduce birocrația pentru majoritatea solicitanților persoane fizice.
În privința modului de certificare a actelor de proprietate, responsabilitatea revine titularului dreptului real, care trebuie să confirme conformitatea cu originalul fie prin semnătură olografă pe fiecare pagină a documentului, fie prin semnătură electronică certificată. Această certificare se poate realiza doar după ce a fost făcută dovada achitării taxelor aferente autorizației de construire și, acolo unde este cazul, a taxei de timbru pentru arhitectură. Pentru cei care se gândesc, în paralel, și la achiziționarea unui teren sau a unei proprietăți pentru viitoarea construcție, poate fi util și un context mai larg despre prețurile tot mai ridicate ale locuințelor, care fac tot mai dificilă cumpărarea unei case proprii pentru mulți români.
Documentul central al oricărui dosar rămâne proiectul pentru autorizarea construirii, elaborat în funcție de specificul investiției și de cerințele aplicabile tipului de construcție. Acesta trebuie realizat de colective formate din arhitecți și ingineri de diferite specialități, corespunzător complexității lucrărilor propuse. Pentru clădiri, este obligatorie și dovada luării în evidență a proiectului de către Ordinul Arhitecților din România, un pas administrativ suplimentar față de reglementările anterioare.
Dosarul trebuie să includă, acolo unde este cazul, documentațiile complementare necesare pentru obținerea avizelor și acordurilor prin Comisia de acord unic, alături de celelalte avize și acorduri prevăzute explicit în certificatul de urbanism. Numărul și tipul acestor documente diferă semnificativ în funcție de amplasamentul terenului și de caracteristicile investiției — un proiect situat într-o zonă protejată sau într-o zonă cu rețele edilitare complexe va necesita, de regulă, mai multe avize decât o construcție individuală într-o zonă rezidențială obișnuită.
Pentru proiectele care influențează vecinătățile directe, legea prevede necesitatea unei expertize tehnice sau a unui raport de expertiză tehnică preliminară, relevant pentru cerința fundamentală privind rezistența mecanică și stabilitatea construcției. În funcție de situație, poate fi necesară și o documentație separată pentru punerea în siguranță a clădirilor învecinate, mai ales în cazul lucrărilor de consolidare sau al construcțiilor amplasate în imediata apropiere a altor imobile. Pentru lucrările care implică infrastructura tehnico-edilitară sau căile de acces existente pe domeniul public, dosarul trebuie să conțină și proiectul pentru acordul sau autorizația administratorului drumului respectiv.
Acolo unde legislația de mediu impune o evaluare, documentația trebuie să conțină punctul de vedere sau actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului, iar dacă este necesar, și acordul de mediu propriu-zis. Toate aceste elemente tehnice completează, practic, imaginea de ansamblu a proiectului, oferind autorităților garanția că lucrarea respectă atât normele de siguranță, cât și pe cele de mediu aplicabile amplasamentului respectiv.
Dincolo de documentația tehnică, dosarul trebuie să conțină și elemente de natură financiară: devizul general al obiectivului de investiții, alături de durata estimată de execuție și valoarea totală a investiției. Aceste informații permit autorităților să evalueze amploarea reală a proiectului și să stabilească, printre altele, cuantumul taxelor aferente autorizației.
Pentru proiectele mai complexe, este necesară și includerea referatelor de verificare a proiectului, întocmite de verificatori tehnici atestați, pentru cerințele fundamentale aplicabile lucrării respective, potrivit condițiilor stabilite de noul Cod. Aceste referate reprezintă, practic, un control tehnic independent al calității proiectului, menit să confirme conformitatea documentației cu standardele de siguranță în vigoare.
Una dintre noutățile aduse de Codul urbanismului este posibilitatea depunerii unei declarații pe propria răspundere atunci când solicitantul invocă acordarea tacită pentru anumite avize sau acorduri — o soluție utilă în situațiile în care instituțiile responsabile nu au răspuns în termenul legal. Prin această declarație, beneficiarul trebuie să precizeze explicit că nu a primit nicio solicitare de clarificare, completare sau modificare, niciun aviz condiționat sau necondiționat și nicio adresă de respingere din partea autorității vizate, ceea ce activează, în anumite condiții, prezumția de aprobare tacită a avizului respectiv.
Per ansamblu, noul cadru legal urmărește o mai bună organizare a documentației necesare pentru autorizarea construcțiilor, însă complexitatea rămâne ridicată pentru majoritatea proiectelor, motiv pentru care colaborarea cu arhitecți și consultanți specializați rămâne, în continuare, esențială pentru finalizarea corectă și rapidă a dosarului. Cei interesați de piața imobiliară în ansamblu, atât din perspectiva construcției, cât și a achiziției unei proprietăți, pot găsi context suplimentar și în analiza despre locurile din Europa unde este mai ieftin să fii proprietar, cu prețuri și costuri reale comparate, utilă pentru cei care iau în calcul și alternative din afara României.
Autor: Redacția Adevarulcurios.ro