@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Informații
Companie
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Categorii
România a intrat în a doua jumătate a lui 2026 ca țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, o poziție pe care analiștii nu se așteaptă să o piardă prea curând. Vestea bună, cel puțin la prima vedere, este că rata anuală a inflației a coborât la 8,16% în iulie, de la 10,42% în iunie. Vestea mai puțin bună este că această scădere nu înseamnă, în niciun caz, o ieftinire a coșului zilnic de cumpărături - ci doar un ritm ceva mai lent al scumpirilor care continuă.
Diferența dintre „inflația scade" și „prețurile scad" pare o nuanță tehnică, dar are efect direct asupra bugetului fiecărei familii: chiar și în scenariul cel mai optimist al Băncii Naționale, prețurile de la raft vor rămâne, la finalul anului, semnificativ mai mari decât acum un an. Iar pentru a doua jumătate a lui 2026, câțiva factori concreți - de la expirarea plafonării adaosului comercial, până la scumpirea combustibililor pe plan global - arată de ce presiunea asupra alimentelor nu va dispărea prea curând.
Ce s-a scumpit deja cel mai mult și ce s-a mai ieftinit
Datele Institutului Național de Statistică pentru iulie 2026 arată o imagine mixtă la raft. Printre alimentele care au continuat să se scumpească se numără pâinea, cu 7,93% mai scumpă față de anul trecut, peștele proaspăt, cu 7,54%, conservele din carne, cu 6,77%, uleiul comestibil, cu 6,57%, carnea de pasăre, cu 6,24%, și carnea de porc, cu 3,4%. Berea s-a scumpit cu 7,88%, iar vinul cu 6,66%.
Nu toate categoriile au urcat, însă. Zahărul s-a ieftinit ușor, cu 0,25%, untul cu 0,53%, făina cu 4,3%, iar mălaiul cu 4,92%. Cele mai mari scăderi de preț dintr-un an întreg au fost înregistrate la cartofi, cu 13,68%, și la fructele proaspete, cu 13,82% - o corecție parțială după scumpirile abrupte din vara anului trecut. Cafeaua rămâne, în continuare, campioana scumpirilor din coșul alimentar, cu o majorare de 19,9% în iunie și de aproape 25% pe parcursul întregului an anterior, potrivit datelor citate din statisticile oficiale.
De ce se scumpesc alimentele chiar și atunci când inflația generală scade
Explicația din spatele acestui paradox aparent ține de structura costurilor din spatele fiecărui produs alimentar. Energia electrică, motorina și gazele naturale rămân principalii factori care influențează, indirect, prețul final al alimentelor - de la costul de producție agricolă, până la transportul și refrigerarea mărfurilor. Chiar dacă tariful energiei electrice și-a temperat ritmul de creștere, ajungând la doar 3,39% în iulie față de anul trecut, după un an în care a atins și niveluri de peste 50%, alți combustibili au continuat să se scumpească accelerat: motorina cu 30,7% și benzina cu 23,15% doar în luna iulie, comparativ cu aceeași lună a anului precedent.
Această presiune se transmite mai departe către economia reală, similar contextului deja resimțit și în alte sectoare afectate direct de creșterea costurilor cu energia și materiile prime, precum piața materialelor de construcții. Fermierii și procesatorii resimt mai întâi majorarea costurilor cu îngrășămintele și combustibilii, iar abia ulterior - cu un decalaj estimat de câteva luni - acest cost ajunge efectiv la raft, sub forma unor prețuri mai mari pentru consumatorul final.
Plafonarea adaosului comercial, prelungită până la finalul anului
Una dintre puținele măsuri concrete luate de autorități pentru temperarea scumpirilor rămâne plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, aplicată pe tot lanțul de la producător la vânzător. Măsura, care limitează adaosul la maximum 20% atât pentru procesatori, cât și pentru comercianți, a fost prelungită prin ordonanță de urgență până la finalul lui 2026, ajungând astfel la trei ani consecutivi de plafonare.
Important de reținut este că plafonarea adaosului comercial nu înseamnă înghețarea prețurilor - produsele vizate de măsură pot continua să se scumpească, atâta vreme cât majorarea reflectă costuri reale de producție și nu doar o marjă comercială mai mare. Practic, măsura limitează cât de mult poate câștiga fiecare verigă din lanțul de distribuție, dar nu poate opri transferul costurilor mai mari cu energia, combustibilii sau materiile prime agricole către prețul final plătit de consumator - un mecanism similar celui resimțit deja și la nivelul facturilor la energie, unde prețul electricității la bursă a ajuns de patru ori mai mare decât acum un an, cu efecte care se propagă în întreaga economie.
Ce prognozează analiștii pentru ultimele luni ale anului
Perspectivele pentru finalul lui 2026 rămân împărțite între optimism moderat și avertismente ferme. Banca Națională a României și-a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului, la 5,5%, față de estimarea anterioară de 3,9%, cu o scădere mai accentuată abia anticipată pentru finalul lui 2027, la 2,9%. Chiar și acest scenariu mai optimist înseamnă, în esență, că prețurile vor rămâne, la final de 2026, cu 5,5% mai mari decât acum un an - nu o revenire la nivelurile anterioare, ci doar o încetinire a ritmului de creștere.
La nivel internațional, semnalele sunt și mai puțin liniștitoare. Oxford Economics estimează o creștere a prețurilor mondiale la alimente de 11,8% în 2026, pe fondul scumpirii combustibililor, îngrășămintelor și cerealelor, cu un impact care ajunge la raft cu un decalaj de câteva luni - produsele proaspete, precum fructele și legumele, ar urma să resimtă efectele abia în octombrie-noiembrie, în timp ce pentru alimentele procesate impactul maxim este estimat abia între februarie și mai 2027. Practic, chiar dacă cifrele oficiale ale inflației din România arată o temperare pe hârtie, presiunea reală asupra prețurilor alimentare ar putea reveni în forță tocmai în lunile de toamnă și iarnă ale acestui an, într-un moment în care mulți români speră, dimpotrivă, la o pauză de la scumpiri.
Context similar de presiune constantă asupra bugetelor gospodăriilor se regăsește și în alte zone ale costului vieții din România, de la creșterea prețului călătoriilor cu metroul, aplicată din 1 mai, până la majorarea costurilor cu asigurarea RCA, resimțită direct de milioane de șoferi - un tablou general în care alimentele rămân doar una dintre multiplele fronturi pe care bugetul unei familii obișnuite este pus la încercare în această perioadă.
Ce urmează cu prețurile la alimente până la finalul lui 2026. De ce scumpirile nu se opresc, chiar dacă inflația scade
