@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Informații
Companie
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Categorii
De la intrarea integrală în vigoare a Legii 360/2023, la 1 septembrie 2024, mii de români încă se confruntă cu nedumeriri legate de modul de calcul al pensiei. Reprezentanții caselor teritoriale de pensii primesc zilnic solicitări de lămuriri, mai ales de la persoane care nu înțeleg de ce deciziile de recalculare nu corespund întotdeauna așteptărilor lor. Una dintre cele mai frecvente confuzii vizează modul în care este tratat concediul pentru creșterea copilului în calculul pensiei - o perioadă petrecută de milioane de părinți români, dar ale cărei efecte asupra pensiei finale rămân, pentru mulți, neclare.
Complexitatea vine din faptul că noua lege a introdus o serie de noțiuni tehnice, greu de descifrat pentru un nespecialist: stagiul de cotizare contributiv, stagiul complet de cotizare contributiv, stagiul minim de cotizare contributiv și punctele de stabilitate. Fiecare dintre acești termeni joacă un rol diferit în calculul final al pensiei, iar diferența dintre ei explică, de fapt, de ce concediul pentru creșterea copilului contează într-un fel la stabilirea dreptului la pensie și în alt fel la calculul cuantumului acesteia.
Ce înseamnă, de fapt, stagiile de cotizare din noua lege
Stagiul de cotizare contributiv reprezintă perioada de timp pentru care angajatul sau angajatorul a datorat și plătit efectiv contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii. Acest indicator stă la baza a doi alți parametri esențiali, definiți distinct de legea pensiilor.
Stagiul complet de cotizare contributiv este intervalul de timp - stabilit la 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați - în care o persoană trebuie să fi realizat stagiu contributiv pentru a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare, fie la pensia pentru limită de vârstă, fie la pensia anticipată. Stagiul minim de cotizare contributiv, la rândul lui, este pragul minim - 15 ani, indiferent de sex - necesar pentru a avea, în general, dreptul la o pensie pentru limită de vârstă. Diferența dintre cele două este esențială pentru oricine încearcă să estimeze exact la ce vârstă și cu ce documente poate ieși la pensie, întrucât fiecare stagiu are un rol distinct în calculul final.
Punctele de stabilitate, factorul care a adus bani în plus multor pensionari
Noua lege a introdus și conceptul de stabilitate a asigurării în sistemul public de pensii, materializat prin așa-numitele puncte de stabilitate. Acestea se calculează exclusiv pentru perioadele de stagiu de cotizare contributiv care depășesc 25 de ani, conform unei formule progresive: 0,50 puncte pentru fiecare an lucrat peste pragul de 25 de ani, 0,75 puncte pentru fiecare an peste 30 de ani și un punct întreg pentru fiecare an care depășește 35 de ani de cotizare.
Acest mecanism a fost, la recalcularea pensiilor din 2024, principalul motiv pentru care mulți pensionari au primit sume suplimentare - persoanele cu un stagiu contributiv lung, care au muncit constant peste pragurile menționate, au beneficiat direct de aceste puncte. În schimb, alți pensionari, ale căror cariere au inclus perioade necontributive semnificative, au constatat că pensia lor a scăzut, mai degrabă decât a crescut, în urma recalculării, tocmai din cauza modului în care sunt tratate diferit stagiile contributive și cele necontributive de acest nou mecanism al punctelor de stabilitate.
De ce concediul pentru creșterea copilului nu aduce puncte de stabilitate
Aici intervine, de fapt, distincția esențială care generează cele mai multe confuzii. Concediul pentru creșterea copilului, pentru perioadele ulterioare datei de 1 ianuarie 2006, este asimilat stagiului de cotizare, deși pentru acest interval nu s-au datorat efectiv contribuții de asigurări sociale. Practic, legea recunoaște acest concediu ca stagiu de cotizare - o excepție importantă, gândită să nu penalizeze părinții care aleg să stea acasă cu un copil mic.
Problema apare la nivelul modului în care această recunoaștere se aplică diferit, în funcție de scopul calculului. Concediul pentru creșterea copilului se ia în calcul, prin excepție, la stabilirea atât a stagiului minim de cotizare contributiv, cât și a stagiului complet de cotizare contributiv necesar pentru acordarea dreptului la pensie. Cu alte cuvinte, aceste luni sau ani petrecuți acasă cu un copil contează pentru a determina dacă o persoană are, în principiu, dreptul la pensie și la ce vârstă poate ieși la pensie. În schimb, aceleași perioade nu sunt luate în calcul la acordarea punctelor de stabilitate - mecanismul care aduce, așa cum am văzut, sume suplimentare la pensia finală. Practic, un părinte care a stat acasă doi sau trei ani cu un copil nu pierde dreptul la pensie din cauza acestei perioade, dar nici nu câștigă puncte de stabilitate pentru ea, așa cum ar câștiga pentru anii lucrați efectiv peste pragul de 25 de ani.
Alte tipuri de stagii care nu generează puncte de stabilitate
Concediul pentru creșterea copilului nu este singura situație de acest tip. Legea 360/2023 menționează și alte categorii de perioade care sunt recunoscute ca stagii de cotizare la deschiderea dreptului de pensie, fără să genereze însă puncte de stabilitate: anumite perioade de concediu medical acordate între 2001 și 2006, veniturile de completare sau plățile compensatorii primite după 1 aprilie 2001, precum și perioadele în care o persoană a cumulat pensia din sistemul public cu venituri salariale asigurate.
Toate aceste excepții au un numitor comun: sunt perioade pentru care statul recunoaște vechimea în muncă în scopul eligibilității pentru pensie, dar pentru care nu s-au plătit efectiv contribuții sociale, motiv pentru care nu pot genera punctajul suplimentar rezervat exclusiv perioadelor contributive reale. Diferența devine relevantă mai ales pentru cei care se apropie de vârsta de pensionare și încearcă să estimeze cuantumul exact al viitoarei pensii, mai ales dacă au lucrat o parte din carieră pe salariul minim, unde diferența dintre stagiul contributiv real și perioadele asimilate poate influența semnificativ suma finală primită lunar.
Pentru cei care iau în calcul o pensionare anticipată sau vor să știe exact ce condiții trebuie îndeplinite pentru a ieși mai devreme la pensie, distincția dintre stagiul complet de cotizare (35 de ani) și cel minim (15 ani) rămâne esențială - la fel ca regulile actualizate pentru pensionarea anticipată în 2026, care se raportează direct la aceste praguri de vechime. De asemenea, cei fără un istoric contributiv semnificativ pot afla mai multe despre modul în care se calculează pensia socială minimă garantată de stat, o variantă diferită de cea contributivă, gândită special pentru persoanele care nu au reușit să acumuleze un stagiu de cotizare suficient.
Complexitatea acestor reguli explică de ce specialiștii recomandă constant o verificare directă a situației personale la casa teritorială de pensii, mai ales pentru persoanele care au avut cariere mixte, cu perioade contributive și necontributive alternate - singura metodă sigură de a afla exact cum vor fi valorificate, la calculul final al pensiei, toate perioadele din istoricul profesional și familial al fiecărei persoane în parte.
Cum se ia în calcul la pensie concediul pentru creșterea copilului. Ce arată noua lege a pensiilor
