De ce a ajuns euro umăr la umăr cu dolarul și la ce să ne așteptăm acum

04 august 2022

Articole din această categorie

Ajungerea monedei unice europene la același nivel cu dolarul american a amplificat  pesimismul cu privire la prognoza economiei de pe continent. Asta, într-un moment în care oricum bat clopotele să anunțe pericolul de recesiune. În plus, ni se transmite de peste tot  că ne așteaptă o iarnă grea.

Într-un film paralel, parcă, zona euro tocmai s-a extins la 20 de membri, odată cu acceptarea oficială a Croației în euroclub. Țara nu a dat de o atmosferă prea festivă la intrarea în zona euro: la o zi după acceptarea Croației, moneda unică a ajuns la paritate cu dolarul, pentru prima dată după 20 de ani. Ba chiar, pentru scurt timp (pe 13 iulie), euro a fost sub moneda americană, cu o cotație de 1EUR=$0,998. 

De atunci, moneda europeană s-a mai întremat puțin, în așteptarea, săptămâna aceasta, a primei majorări pe care Banca Centrală Europeană (BCE) ar urma să o facă dobânzii de referință. 

 
 

Nimeni nu răsuflă, însă, ușurat. Există temerea că euro se poate duce și mai jos de atât, împins inclusiv de abordările diferite în lupta cu inflația pe care le au băncile centrale de pe cele două laturi ale Atlanticului.

Ce înseamnă ajungerea euro umăr la umăr cu dolarul? Care au fost principalii factori, care sunt cele mai importante efecte? Și mai ales, ce ne spune această evoluție a cursului de schimb despre temerile privind o recesiune în Europa? Sunt doar câteva dintre întrebările la care am căutat răspunsuri, cu ajutorul lui Anne Bucher, expertă Bruegel, think-tank economic de la Bruxelles. 

Doctor în economie, Bucher are o bogată experiență în special în zona de macroeconomie și prognoză, precum și de guvernanță a zonei euro. Economista a lucrat pentru Comisia Europeană aproape patru decenii, ocupând diverse poziții importante în zona de guvernanță economică, reforme și taxare. 

Banca Centrală Europeană, în fața unui „calcul foarte complicat”

Panorama: Vă propun să ne începem conversația de la subiectul parității euro-dolar, după care aș vrea să atingem și câteva chestiuni legate de politică monetară. Așadar: care este impactul pe care îl are faptul că un euro a ajuns cât un dolar?

Anne Bucher: Cred că, din anumite privințe, e prea dramatizat. E o mișcare de rată de schimb. Dolarul se apreciază în raport cu multe alte monede, pe fondul politicii Fed (Rezerva Federală a SUA, n.r.) de a crește dobânzile pentru a scădea inflația. Din această perspectivă, e normal ce se întâmplă. Sigur că asta înseamnă că euro e mai puțin atrăgător. Percepția s-a accentuat și pe fondul îngrijorărilor comunității economice globale cu privire la perspectivele pentru economia europeană, în contextul războiului din Ucraina. Cred că asistăm și la o manifestare a temerilor legate de o recesiune în Europa, din cauza războiului. Aceasta e trendul, un semnal îngrijorător în această poveste. 

 
Altfel, privit izolat, e doar o evoluție monetară firească, o reacție la contexte regionale distincte și la măsuri diferite de a scădea inflația. Ce cred că ar trebui să privim drept un semnal îngrijorător e această teamă de recesiune în Europa. E ceva ce ar face ca politicile monetare pe care trebuie să le vedem din partea Băncii Centrale Europene (BCE) să fie foarte dificile: pe de-o parte, trebuie să ataci inflația. UE nu poate să lase dobânzile prea mult în urma celor din SUA, pentru a rămâne atractivă pentru investitorii financiari. Dar, în același timp, BCE trebuie să susțină în continuare economia europeană prin politică monetară și suport fiscal. Cred că va fi un calcul foarte complicat pentru BCE.

Altfel, când vine vorba de impactul imediat al evoluției cursului valutar, cred că rămâne de văzut. Sigur că, în principiu, sunt și anumite beneficii de pe urma deprecierii monedei, pentru că ai exporturi mai competitive. Dar, firește, și importurile tale devin mai scumpe, ceea ce va alimenta inflația.

P: Deși, cum spuneți, deprecierea monedei europene poate fi un avantaj pentru exporturi, acest lucru e valabil mai degrabă pentru un număr mic de țări, de exportatori puternici precum Germania. Dar, în același timp, pentru că ați pomenit importurile, nu înseamnă că vom vedea o creștere suplimentară a prețurilor pentru importurile noastre energetice, care, știm, au fost una dintre sursele principale ale exploziei inflației?

A.B: Ba da, scumpirea importurilor, mai ales a importurilor energetice, e una dintre consecințele deprecierii euro. Dar, în acest moment, prețul energiei e determinat de mulți factori și multe forțe care sunt pe o pantă ascendentă. Din acest punct de vedere, cred că principalul pericol e mai degrabă geopolitic decât legat de deprecierea euro.

  • 20% din rezervele valutare globale
  • 25% din emisiunea globală de obligațiuni
  • -11% din valoare în 2022
  • criza din 2008: 1 EUR = 1,5 USD

Prima creștere de dobândă în zona euro după 2011. E de ajuns?

P: Să ne întoarcem și la componenta de politică monetară a discuției. Banca Centrală Europeană urmează, după cum știți, să anunțe săptămâna aceasta prima creștere a dobânzii de politică monetară din 2011 încoace. Se pare că ar trebui să ne așteptăm la o creștere de 25 de puncte de bază. E de ajuns? Dacă da, de ajuns pentru ce? Deoarece și aici e o conversație în sine despre care ar trebui să fie obiectivul nostru principal, dacă e să scădem inflația sau sunt alte lucruri mai importante. 

A.B: Cred că e bine că BCE începe să crească dobânzile. BCE a avut o abordare foarte precaută până acum în slăbirea politicilor acomodative (n.r.: politici monetare care au ca scop creșterea lichiditatii în piață, pentru a stimula economia – ex: dobânzi mici și alte facilități pentru încurajarea creditării). Cred că abordarea e una justificată de contextul european. Așa că, dacă BCE rămâne la decizia privind creșterea dobânzii, va arăta că înțelege corect amenințările cu care se confruntă acum economia europeană. Personal, nu am o părere dacă e de ajuns sau nu. Dar nici nu cred că evoluțiile justifică o schimbare majoră de curs din partea BCE.

 

P: Unul dintre factorii care au dus la paritatea aceasta euro-dolar, după cum ați amintit și dumneavoastră, e politica mult mai agresivă a Fed-ului american de a crește dobânzile de politică monetară – mult mai agresivă, comparativ cu abordarea precaută de care vorbeați în cazul băncii europene. Înseamnă asta că BCE va trebui să țină pasul cu politica monetară americană, pentru a nu lăsa euro să scadă și mai mult în raport cu dolarul?

A.B: BCE va continua să crească gradual dobânzile. Iar evoluția dolarului va fi un factor important în politicile europene.

Diferențele de abordare dintre BCE și Fed au legătură cu natura diferită a inflației din SUA față de UE. În UE, e în mare parte o inflație importată, care e mai dificilă. Nu e o supraîncălzire a economiei, cum e cazul în SUA, care presupune măsuri mai ferme în zona dobânzilor. Cred că majorările mai mici, mai moderate ale dobânzilor pe care le vedem acum în UE sunt justificate de natura inflației. Dar asta s-ar putea schimba în UE. Am putea vedea un val de efecte ale inflației asupra salariilor și veniturilor sau am putea vedea un efect de valul al doilea al inflației, la nivelul așteptărilor, care să justifice niște mișcări mai puternice în zona dobânzilor de politică monetară.
8.6%
Inflație zona euro (iunie 2022) - record
9.1%
Inflație SUA (iunie 2022) - vârf 40 de ani

 

 

Vine recesiunea?

P: Să vorbim și despre temerile legate de recesiune, pentru că au legătură și cu discuția despre cursul de schimb. E iminentă recesiunea? 

A.B: Dacă ne uităm la revizuirea previziunilor de creștere economică de către Comisia Europeană, nu vorbim de o recesiune. Vorbim de o creștere mai mică și de o revizuire semnificativă în scădere.

 
Cred că măsura în care UE în ansamblul său va fi capabilă să ia măsuri pentru a gestiona nevoile energetice la iarnă va fi deosebit de importantă pentru evoluțiile economice. Dacă va exista un pachet coordonat de acțiuni pentru a controla cererea de energie și diversificarea cu succes a surselor de energie – și există modele care ne spun că e fezabil – atunci am putea rămâne pe o pantă de creștere lentă. Dar, firește, dacă vedem o deteriorare necontrolată a aprovizionării cu energie, atunci ne-am putea îndrepta spre o recesiune. Acesta cred că e riscul.

P: Dacă aici e cheia, în zona energiei, nu prea sunt motive de optimism pentru această iarnă, cu aprovizionarea și diversificarea rapidă a surselor și furnizorilor. Așa că am putea să avem deja răspunsul.

A.B: Dar, dar mai e o cale mai ușor accesibilă acum, pe partea de cerere. Sunt diferite opinii aici în rândul experților. Agenția Internațională a Energiei tocmai a spus că va fi dificil. Dar Comisia lucrează acum la un pachet de măsuri care vizează atât consumul, cât și aprovizionarea. Unele modele de analiză spun că deja am reușit să ne reducem semnificativ dependența de gazul rusesc. Avem nevoie de eforturi similare și pentru 2023, ca să trecem iarna. 

P: Până atunci, ar trebui să ne obișnuim cu ideea că vom vedea în continuare o apreciere a dolarului în raport cu euro? Pentru că știm deja că Fed va continua să țintească agresiv inflația.

A.B: Depinde de reacția piețelor. Dacă piețele sunt încrezătoare că e o criză temporară, nu cred că vom mai vedea noi evoluții în zona cursului de schimb. Sunt, însă, niște necunoscute și în privința creșterii economice americane. Așa că e extrem de dificil să spunem dacă vom vedea în continuare această încredere în economia americană și pesimism în legătură cu ce se întâmplă în Europa.

Prognoză inflație 2023 (sursa: Comisia Europeană) 

4.6% UE
4% Zona euro

 

Cea mai mare problemă a ta nu tine de faptul că nu ai bani.  Cea mai mare problema a ta tine de faptul ca nu stii cum sa faci bani.