@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Informații
Companie
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Categorii
Numărul românilor care beneficiază de pensii de serviciu, cunoscute în vorbirea curentă drept „pensii speciale", a ajuns în luna mai a acestui an la 11.970 de persoane, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Cifra este în ușoară creștere față de luna precedentă, cu 13 beneficiari în plus, și readuce în atenția publicului o discuție veche: cine sunt cei care primesc astfel de pensii, cât încasează efectiv și de ce suma achitată de la bugetul de stat rămâne, pentru mulți dintre ei, mai mare decât partea contributivă.
Din totalul beneficiarilor, 7.922 de persoane primesc și o pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), adică din contribuțiile plătite de-a lungul carierei. Restul sumei vine direct de la bugetul de stat, ca supliment reglementat prin legi speciale, adoptate pentru diverse categorii profesionale de-a lungul ultimilor două decenii. Tema pensiilor speciale a devenit și mai sensibilă în contextul politic actual, în care pensionarea la 65 de ani pentru toți românii este propusă ca soluție pentru echilibrarea sistemului public, iar dezbaterea despre corectitudinea acestor privilegii capătă tot mai multă greutate în spațiul public.
Magistrații, categoria cu cele mai mari sume încasate
Cei mai mulți beneficiari de pensii de serviciu se regăsesc printre magistrați, categorie reglementată de Legea 303/2022 privind statutul procurorilor și judecătorilor. Este vorba despre 5.850 de persoane, dintre care 2.541 primesc și pensie din BASS. Tot această categorie deține recordul de sumă: pensia medie de serviciu ajunge la 25.586 de lei pe lună, din care doar 7.575 de lei provin din contribuțiile plătite de-a lungul carierei, iar diferența de 22.461 de lei este suportată direct de la bugetul de stat.
Diferența uriașă dintre partea contributivă și cea suplimentară explică de ce subiectul revine constant în discursul public și de ce presiunea pentru reformă a crescut. Nu întâmplător, chiar și coaliția de guvernare a purtat discuții aprinse pe acest subiect, iar propunerea ca magistrații să primească pensii speciale egale cu ultimul salariu a fost respinsă în cadrul discuțiilor de la Cotroceni. Pe fondul acestor tensiuni, autoritățile au anunțat și posibile tăieri pentru alte categorii de bugetari care beneficiază de pensii speciale, semn că reforma sistemului nu se oprește doar la zona justiției.
Diplomați, funcționari parlamentari și personal auxiliar al instanțelor
Dincolo de magistrați, alte categorii profesionale beneficiază de pensii de serviciu, deși la niveluri considerabil mai mici. Corpul diplomatic și consular al României, reglementat prin Legea 216/2015, numără 780 de beneficiari, dintre care 687 au și pensie din BASS. Media în acest caz este de 7.007 lei, din care 3.034 de lei provin din bugetul de stat.
O situație similară se regăsește la funcționarii publici parlamentari, categorie vizată de Legea 215/2015. Aici sunt înregistrate 861 de persoane, cu o pensie medie de 6.274 de lei, din care 3.550 de lei sunt suportați tot de la bugetul de stat. La polul apropiat se situează și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, reglementat de Legea 130/2015, unde figurează 2.457 de beneficiari, cu o pensie medie de 7.320 de lei lunar, din care 4.489 de lei vin de la buget.
Aceste cifre arată o piramidă clară: cu cât categoria profesională este mai apropiată de sistemul judiciar sau de funcțiile de decizie ale statului, cu atât suma medie primită este mai mare. Situația se leagă strâns și de discuțiile mai ample despre cine sunt pensionarii care pot primi bani în plus prin ajutoare și bonusuri în 2026, un subiect care arată cât de fragmentat este, în continuare, sistemul de pensii din România — între pensia standard, cea contributivă majorată și pensiile speciale propriu-zise.
Personalul aeronautic civil și Curtea de Conturi, printre categoriile cu sume ridicate
O altă categorie relevantă este cea a personalului aeronautic civil navigant profesionist, reglementată prin Legea 83/2015. Aici sunt înregistrați 1.322 de pensionari, toți cu pensie din BASS, iar media lunară ajunge la 13.093 de lei, din care 8.056 de lei sunt suportați de la bugetul de stat. Este a doua cea mai mare medie dintre toate categoriile analizate de CNPP, după cea a magistraților.
La rândul lor, beneficiarii pensiilor de serviciu de la Curtea de Conturi, în număr de 700 de persoane, toate cu pensie din BASS, primesc în medie 10.685 de lei lunar, din care 2.682 de lei provin de la bugetul de stat. Diferența notabilă față de alte categorii este că, în acest caz, partea contributivă acoperă cea mai mare parte din sumă, spre deosebire de situația magistraților, unde suplimentul de la buget domină clar.
Aceste discrepanțe explică parțial de ce reforma pensiilor speciale este atât de dificil de negociat politic: fiecare categorie are o structură diferită de finanțare, iar o măsură unică, aplicată tuturor la fel, ar afecta inegal beneficiarii. Este motivul pentru care unele voci din spațiul public cer o abordare diferențiată, mai degrabă decât o tăiere generalizată, mai ales în contextul în care pensiile unor români au scăzut deja după recalcularea din 2026, fără legătură directă cu sistemul special.
Ce arată, de fapt, aceste cifre pentru sistemul public de pensii
Privite în ansamblu, datele CNPP confirmă un tipar cunoscut: pensiile speciale reprezintă o povară disproporționată pentru bugetul de stat, raportat la numărul relativ mic de beneficiari. Cei aproape 12.000 de oameni care primesc astfel de pensii reprezintă o fracțiune infimă din totalul pensionarilor din România, însă costul suportat de la buget pentru aceste categorii rămâne semnificativ, mai ales în cazul magistraților.
Această disproporție a alimentat, în ultimii ani, tot mai multe proteste și inițiative legislative care vizează plafonarea sau eliminarea treptată a unor astfel de beneficii. În paralel, autoritățile continuă să discute și despre alte reguli legate de pensionare, inclusiv despre posibilitatea de a cumula pensia cu salariul pentru cei care rămân angajați la stat, un subiect strâns legat de finanțarea generală a sistemului public.
Pentru cetățeanul obișnuit, aceste cifre sunt utile mai ales prin comparație. În timp ce un magistrat poate ajunge, în medie, la peste 25.000 de lei pe lună, pensia socială minimă din România este de câteva zeci de ori mai mică, iar mulți pensionari care au lucrat o viață întreagă pe salariul minim se confruntă cu venituri modeste, insuficiente pentru un trai decent. Această disproporție rămâne, cel puțin pentru moment, principalul argument al celor care cer o reformă reală a sistemului de pensii speciale, dincolo de declarațiile politice și de amânările succesive ale unor decizii care afectează, în mod direct, bugetul public.
Rămâne de văzut dacă discuțiile din perioada următoare vor duce la modificări concrete sau dacă subiectul va fi din nou amânat, așa cum s-a întâmplat de mai multe ori până acum. Cert este că, atâta vreme cât diferențele dintre categoriile de pensionari rămân atât de mari, presiunea publică pentru schimbare nu va dispărea.
Aproape 12.000 de români încasează pensii speciale. Cine sunt cei care iau peste 25.000 de lei pe lună