@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Informații
Companie
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Categorii
Obiceiul multor români care locuiesc aproape de graniță de a face drumuri dese în Bulgaria pentru a cumpăra țigări sau alcool la prețuri mai mici a intrat, oficial, sub lupa autorităților. Un ordin comun al ANAF și al Autorității Vamale Române, publicat pe 6 august 2026, schimbă radical modul în care sunt calculate cantitățile permise pentru uz personal, în încercarea de a stopa fenomenul cunoscut drept „micro-contrabandă".
Până acum, controalele vamale se raportau, în general, la cantitatea adusă într-o singură trecere a frontierei. Noul mecanism introduce însă o abordare cumulativă, care urmărește achizițiile unei persoane pe o perioadă mai lungă de timp, tocmai pentru a identifica acele cazuri în care cumpărăturile „ocazionale" ascund, de fapt, o activitate comercială desfășurată sistematic.
De ce a fost nevoie de o schimbare a regulilor
Practica vizată de noile reguli este una relativ cunoscută în zonele de graniță: anumite persoane fac drumuri zilnice sau săptămânale în Bulgaria, aduc de fiecare dată cantitatea maximă permisă la un moment dat pentru consum propriu, iar apoi revând marfa în România, la prețuri mai mici decât cele practicate legal pe piața internă, dar cu un profit consistent față de costul de achiziție din Bulgaria.
Acest tip de comerț informal afectează atât veniturile bugetului de stat, prin neplata accizelor aferente, cât și comercianții care vând legal produse din tutun și alcool, confruntați cu o concurență neloială din partea celor care aduc marfă fără taxe. Autoritățile au decis, prin urmare, să nu mai analizeze fiecare trecere a frontierei izolat, ci să urmărească tiparul de comportament al unei persoane de-a lungul unei perioade mai extinse.
Pentru ca marfa adusă din Bulgaria să fie considerată în continuare de uz personal și, implicit, scutită de taxe suplimentare, trebuie îndeplinite mai multe condiții simultan: achiziția trebuie să fie strict necomercială, iar persoana nu trebuie să facă o serie de drumuri succesive care ar putea indica, prin frecvență, o activitate economică ascunsă.
Cum se calculează acum cantitățile permise
Elementul central al noii reglementări este modul de însumare a cantităților aduse în țară. Pentru produsele din tutun, autoritățile adună acum toate cantitățile aduse de o persoană într-un interval de 40 de zile de la ultima verificare efectuată la graniță. Pentru băuturile alcoolice, perioada de monitorizare este mult mai lungă, cumulul făcându-se pe parcursul unui an calendaristic întreg.
Pragurile care rămân valabile pentru uz personal sunt următoarele: la produsele din tutun, limita este de 800 de țigarete (echivalentul a 40 de pachete, respectiv 4 cartușe), 400 de țigări de foi de maximum 3 grame bucata, 200 de foi de dafin sau țigări de foi mai ușoare, 1 kilogram de tutun de fumat, precum și 800 de rezerve sau 250 de grame de tutun încălzit.
La capitolul alcool, limitele rămân stabilite la 10 litri de băuturi spirtoase, precum pălincă, whisky sau vodcă, 20 de litri de băuturi intermediare, cum sunt lichiorurile sau vermutul, 90 de litri de vin, din care maximum 60 de litri pot fi vin spumant, și 110 litri de bere.
Diferența majoră față de sistemul anterior este că, dacă o persoană depășește aceste praguri cumulate pe parcursul intervalului stabilit, transporturile respective nu mai sunt considerate „ocazionale". În acest caz, marfa poate fi taxată la nivelul accizelor aplicate în România sau chiar confiscată, indiferent dacă la trecerea individuală a frontierei cantitatea transportată se încadra, aparent, în limitele legale.
Registru electronic la vamă și fișă de constatare pentru fiecare control
Pentru a putea urmări în timp aceste cantități cumulate, Autoritatea Vamală Română înființează un registru electronic dedicat, în care inspectorii vamali și cei ai ANAF vor introduce datele fiecărei verificări efectuate la punctele de frontieră. Acest instrument digital le permite autorităților să coreleze mai multe treceri ale aceleiași persoane și să identifice tiparele de comportament specifice micro-contrabandei.
Procedura de control presupune întocmirea unei fișe de constatare, pe care persoana verificată este invitată să o semneze. Chiar dacă aceasta refuză semnătura, refuzul este consemnat oficial în document, iar datele controlului sunt introduse, în continuare, în registrul electronic. Persoana verificată are, la rândul ei, dreptul de a solicita pe loc o copie a fișei respective, iar autoritățile sunt obligate să o trimită ulterior și pe e-mail, în termen de maximum șapte zile de la control.
Acest nivel suplimentar de documentare oferă inspectorilor un instrument concret prin care pot demonstra, în cazul unor eventuale contestații, dacă un transport reprezintă cu adevărat o achiziție ocazională sau o încercare sistematică de a ocoli plata taxelor, un tip de verificare similar, ca filozofie, cu alte măsuri de creștere a transparenței fiscale aplicate în ultima perioadă, printre care se numără și controalele mai stricte prin care ANAF verifică veniturile românilor.
Ce riscă, de fapt, cei care depășesc noile limite
Regimul de scutire de taxe rămâne aplicabil exclusiv turiștilor care cumpără produse pentru consumul propriu, fără intenția de a le revinde. Dacă o persoană face drumuri frecvente peste graniță și depășește pragurile cumulate în intervalul de 40 de zile pentru tutun, respectiv de un an pentru alcool, inspectorii vor considera că este vorba despre o activitate comercială neautorizată.
Consecințele pot fi semnificative: pe lângă obligația de a plăti accizele la nivelul practicat în România, persoana în cauză riscă amenzi consistente sau chiar confiscarea integrală a mărfii transportate. Această abordare se aliniază unei tendințe mai ample de întărire a controalelor fiscale și vamale din ultima perioadă, vizibilă și în alte domenii conexe, precum acțiunile recente desfășurate împotriva producției ilegale de tutun, printre care se numără și perchezițiile efectuate la o fabrică de tutun de narghilea din Prahova.
Dincolo de aspectul strict legal, prețul mai mic al țigărilor din Bulgaria rămâne, pentru mulți cumpărători, principala motivație a acestor drumuri repetate peste graniță, deși specialiștii în sănătate publică atrag constant atenția asupra riscurilor asociate consumului de tutun, indiferent de proveniența produselor, așa cum arată și materialele informative despre ce se întâmplă cu corpul atunci când fumezi. Diferența de preț dintre cele două țări este influențată, în mare parte, de nivelul accizelor aplicate, un subiect relevant și pentru alte produse taxate similar, precum carburanții, unde România se numără printre statele europene cu cea mai mare pondere a taxelor incluse în prețul motorinei.
Măsura vine, de altfel, într-un context mai larg de intensificare a verificărilor instituționale la nivelul administrației fiscale românești, unde autoritățile au anunțat recent și alte acțiuni de control intern, precum ancheta privind sute de mașini dispărute din depozitele ANAF, semn că instituția își propune să își consolideze capacitatea de monitorizare atât la frontieră, cât și în interiorul propriilor structuri.
Pentru românii care obișnuiesc să cumpere țigări sau alcool din Bulgaria, principala schimbare practică este aceea că nu mai contează doar cantitatea dintr-o singură deplasare, ci istoricul complet al achizițiilor înregistrate la graniță. Cei care fac cumpărături ocazionale, pentru consum propriu, nu ar trebui să resimtă un impact semnificativ, însă cei care repetau frecvent aceste drumuri, cu scopul de a revinde marfa, vor trebui să își reconsidere complet practica, sub riscul unor sancțiuni financiare consistente.
Românii nu mai pot aduce oricâte țigări din Bulgaria: noile reguli ale ANAF și ale Vămii Române
