@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Informații
Companie
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Categorii
Cel mai aglomerat aeroport din România se pregătește să depindă tot mai puțin de rețeaua națională de electricitate. Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a semnat, în această săptămână, contractul pentru proiectarea și execuția unui parc fotovoltaic care va fi construit în imediata vecinătate a Aeroportului Internațional „Henri Coandă", precum și pentru racordarea acestuia la uzina electrică a aeroportului. Este un pas așteptat de operatorul aeroportuar, într-un an în care prețul energiei electrice de pe bursă a ajuns de patru ori mai mare decât acum un an, iar facturile la curent au devenit o povară tot mai vizibilă atât pentru companii, cât și pentru populație.
Contractul, în valoare de 134 de milioane de lei fără TVA, a fost câștigat de o asociere formată din LSG Building Solutions, Demcar 2000, filiala germană LSG Building Solutions GmbH și Institutul de Cercetare și Producție în Electrotehnică ICPE Electrocond Technologies. Potrivit CNAB, lucrările urmează să fie finalizate până în decembrie 2027, iar proiectul este descris drept prima etapă a unei investiții mult mai ample în infrastructura energetică a aeroportului.
Ce capacitate va avea centrala și cum se leagă de rețeaua aeroportului
Prima etapă a proiectului presupune ridicarea unei centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 12,6 megawați (MWp), completată de un sistem de stocare a energiei cu o capacitate de 17,88 megawați-oră (MWh). Ansamblul va fi conectat direct la uzina electrică de 20 kV a aeroportului, ceea ce înseamnă că energia produsă va putea fi folosită practic imediat în operațiunile curente ale „Henri Coandă", fără a mai trece prin rețeaua publică de distribuție.
Această primă fază nu este, însă, decât un început. CNAB precizează că obiectivul final este o centrală fotovoltaică cu o capacitate totală de 31,5 megawați, integrată cu un sistem de stocare de 30 de megawați-oră - aproape dublu față de ce se construiește acum. Practic, aeroportul își propune să ajungă, în timp, la o capacitate solară suficient de mare încât să acopere o parte semnificativă din consumul propriu, independent de fluctuațiile de preț de pe piața de energie. Este o mișcare similară cu tendința tot mai vizibilă din economia românească, unde tot mai multe instituții și companii devin prosumatori și își instalează panouri fotovoltaice pentru consum propriu, tocmai pentru a se proteja de scumpirile din ultimii ani.
De ce investește CNAB acum în energie regenerabilă
Explicația oficială a companiei este directă: reducerea dependenței de energia cumpărată din rețeaua națională, scăderea costurilor cu electricitatea și diminuarea impactului asupra mediului prin folosirea surselor regenerabile. La acestea se adaugă alinierea la obiectivele de sustenabilitate și eficiență energetică asumate atât de România, cât și de Uniunea Europeană.
Contextul nu este întâmplător. România traversează o perioadă tensionată din punct de vedere energetic, marcată de oprirea reactorului de la Cernavodă și de riscurile asociate secetei prelungite de pe Dunăre, factori care au contribuit direct la scumpirea curentului pe piața angro. Într-un asemenea climat, o instituție cu un consum energetic uriaș, precum un aeroport internațional, are un interes financiar clar în a-și produce singură o parte din energia necesară, mai ales pe fondul unor schimbări tot mai frecvente ale regulilor de compensare pentru prosumatori, care afectează inclusiv investitorii mari din sectorul public.
Nu este prima dată când o instituție de stat din România mizează pe energia solară pentru a-și asigura o parte din consum. Proiecte similare, de la centrale fotovoltaice construite pe terenuri neutilizate până la investiții în sisteme de stocare a energiei, au apărut în ultimii ani atât în sectorul public, cât și în cel privat, pe măsură ce costul tehnologiei a scăzut, iar prețul energiei convenționale a crescut constant.
Cum a fost finanțat proiectul și cine plătește factura
Pentru această primă etapă, CNAB a obținut o finanțare nerambursabilă eligibilă în valoare de 132.044.800 de lei fără TVA, aproape întreaga sumă necesară pentru construcție. Banii provin din programul „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei", finanțat prin Fondul pentru Modernizare și gestionat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Diferența dintre valoarea totală a primei etape și suma nerambursabilă obținută urmează să fie acoperită din surse proprii ale companiei. Potrivit informațiilor disponibile, valoarea totală estimată a întregului proiect - incluzând etapele ulterioare, până la atingerea capacității finale de 31,5 MWp - se ridică la aproape 284 de milioane de lei fără TVA, o investiție amplă, dar care ar urma să se amortizeze în timp prin reducerea facturilor la energie ale aeroportului.
Faptul că finanțarea vine în mare parte din fonduri europene nerambursabile, prin Fondul pentru Modernizare, arată și direcția în care Uniunea Europeană își orientează sprijinul financiar pentru infrastructura critică din statele membre: proiecte de energie regenerabilă gândite să reducă dependența energetică a unor puncte strategice, cum sunt aeroporturile internaționale, fără a pune presiune suplimentară pe bugetele naționale.
Ce înseamnă proiectul pentru viitorul aeroportului Otopeni
Dincolo de componenta financiară, proiectul se leagă de un obiectiv mai larg al CNAB: modernizarea infrastructurii aeroportuare într-un moment în care traficul de pasageri de la „Henri Coandă" continuă să crească de la an la an. Un consum energetic mai mare, generat de extinderea terminalelor și de creșterea numărului de zboruri, vine la pachet cu nevoia unei surse de energie mai stabile și mai predictibile din punct de vedere al costurilor.
Parcul fotovoltaic nu este singurul proiect de anvergură aflat în plină dezvoltare în zona Otopeni. În paralel, avansează și lucrările pentru extinderea rețelei de metrou către aeroport, prin magistrala care ar urma să conecteze direct Bucureștiul de „Henri Coandă", un semnal că zona aeroportuară rămâne, în continuare, una dintre cele mai importante direcții de investiție publică din jurul Capitalei, atât din perspectiva mobilității, cât și a infrastructurii energetice.
Rămâne de văzut, în anii următori, dacă termenul stabilit pentru finalizare - decembrie 2027 - va fi respectat și dacă etapele ulterioare ale proiectului, până la capacitatea totală planificată de 31,5 MWp, vor primi la rândul lor finanțare europeană. Pentru moment, semnarea contractului de execuție reprezintă cel mai concret pas făcut până acum spre un aeroport Otopeni capabil să își acopere singur o parte importantă din nevoile energetice, independent de turbulențele tot mai frecvente de pe piața de electricitate.
Aeroportul Otopeni își va produce singur curentul. Parcul fotovoltaic de 134 de milioane de lei, aproape de start