@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Informații
Companie
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Categorii
Tot mai mulți proprietari de case iau în calcul montarea unui sistem fotovoltaic, însă nu toată lumea reușește să prindă un loc în programele guvernamentale de finanțare, precum Casa Verde. Pentru cei care aleg să investească integral din bani proprii, întrebarea centrală nu mai este „cât costă", ci „în câți ani îmi scot investiția înapoi, prin economia la factura de curent".
Răspunsul depinde de mai mulți factori: puterea sistemului ales, dacă acesta include sau nu o baterie de stocare, consumul real al gospodăriei și orientarea acoperișului. Diferențele de preț dintre variantele disponibile pe piață în vara acestui an sunt semnificative, la fel ca și perioadele de amortizare, care pot varia de la patru la aproape zece ani, în funcție de configurație.
Sisteme mici, medii și mari: de la 12.000 la peste 50.000 de lei
Pentru o casă cu un consum anual modest, de aproximativ 2.500-3.500 kilowați-oră, un sistem de 3 kW poate fi suficient. O astfel de instalație completă, fără baterie, costă în prezent, orientativ, între 12.000 și 16.000 de lei. Dacă proprietarul optează pentru un invertor hibrid și o baterie de circa 5 kWh, bugetul total poate ajunge la 20.000-27.000 de lei.
Pentru gospodăriile formate din trei sau patru persoane, cu un consum mediu de aproximativ 5.000 kWh anual, varianta cea mai des aleasă este un sistem de 5 kW. Prețul unei astfel de instalații complete pornește de la aproximativ 14.500 de lei și poate ajunge la 22.000 de lei, în funcție de calitatea componentelor. Adăugarea unei baterii de stocare, fie ea de 5 sau 10 kWh, poate urca bugetul final undeva între 22.000 și 38.000 de lei.
La celălalt capăt se află sistemele de 8 kW, recomandate în special caselor cu un consum ridicat de energie, unde există aer condiționat folosit intens, boiler electric, pompă de căldură sau chiar o mașină electrică încărcată acasă. Fără baterie, un astfel de sistem costă între 22.000 și 32.000 de lei. Cu invertor hibrid și o baterie de 10 kWh, investiția poate ajunge la 35.000-50.000 de lei, iar configurațiile premium pot depăși ușor acest prag.
Cât produce, de fapt, fiecare tip de sistem
Costul de achiziție este doar jumătate din ecuație; cealaltă jumătate este producția reală de energie, care variază semnificativ în funcție de zona geografică, orientarea acoperișului și eventualele zone de umbră. Un sistem de 3 kW poate genera anual între 3.500 și 4.200 kWh, în timp ce unul de 5 kW ajunge, de regulă, la 5.500-7.000 kWh pe an. Sistemele de 8 kW pot produce între 9.000 și 11.000 kWh anual, însă diferența dintre un acoperiș orientat ideal spre sud și unul împărțit între est și vest poate fi considerabilă.
Este important de reținut că producția totală de energie nu se traduce automat în economii proporționale la factură. Contează foarte mult cât din energia produsă este consumată direct de gospodărie și cât ajunge să fie injectată în rețea, unde valorificarea financiară este, în general, mai puțin avantajoasă decât autoconsumul. Acest aspect este strâns legat de regulile actuale aplicate prosumatorilor, un subiect care a suferit modificări importante în ultima perioadă, detaliate în articolul despre schimbările majore pentru prosumatori și modul în care se modifică regulile de compensare.
Rolul invertorului și al bateriei în costul final
Invertorul este una dintre componentele esențiale ale oricărui sistem fotovoltaic. O variantă on-grid, fără posibilitatea de a stoca energie, este de regulă mai ieftină, în timp ce un invertor hibrid permite integrarea ulterioară a unei baterii. Pentru cei care iau în calcul achiziționarea unui acumulator peste doi sau trei ani, alegerea unui invertor hibrid încă de la instalarea inițială poate evita costuri suplimentare legate de înlocuirea echipamentelor.
Bateria rămâne, însă, componenta care influențează cel mai mult bugetul total al investiției. Avantajul ei este evident: energia produsă în timpul zilei poate fi folosită seara sau noaptea, ceea ce crește gradul de autoconsum și reduce dependența de rețeaua electrică națională. Din punct de vedere strict financiar, însă, o baterie nu garantează automat o amortizare mai rapidă a investiției, tocmai pentru că adaugă un cost inițial semnificativ.
La aceste cheltuieli se adaugă, în multe cazuri, costurile de montaj și cele legate de obținerea statutului de prosumator, care pot varia orientativ între 3.000 și 7.000 de lei, dacă nu sunt deja incluse într-o ofertă „la cheie". Procesul de racordare presupune parcurgerea unor etape administrative prin operatorul de distribuție, iar cei interesați pot găsi mai multe detalii despre acest proces în ghidul dedicat modului în care poți deveni prosumator în România, respectiv despre ce înseamnă statutul de prosumator și care sunt avantajele energiei produse acasă.
În câți ani se recuperează, de fapt, investiția
Pentru o familie ale cărei nevoi de consum sunt bine potrivite cu puterea sistemului ales, o instalație fără baterie se poate amortiza, orientativ, în patru până la șapte ani. Odată adăugată o baterie de stocare, perioada de recuperare se poate extinde spre șase până la zece ani, tocmai din cauza investiției inițiale mai mari.
Un aspect esențial, subliniat frecvent de specialiștii din domeniu, este acela că un sistem supradimensionat nu aduce automat un avantaj financiar mai mare. O gospodărie cu un consum anual de aproximativ 3.000 kWh nu are neapărat de câștigat financiar dacă alege un sistem de 8 kW doar pentru că "produce mai multă energie". Cea mai bună investiție rămâne, în general, sistemul dimensionat în funcție de consumul real al locuinței, de orientarea acoperișului și de programul zilnic al familiei, și nu după numărul maxim de panouri care ar încăpea fizic pe acoperiș.
Această calculație câștigă și mai multă importanță într-un context în care prețurile la energia electrică au crescut constant în ultimii ani, iar facturile românilor au ajuns să reflecte tot mai clar evoluțiile de pe bursa de energie, un fenomen analizat pe larg în articolul despre explozia prețurilor la energie și impactul facturilor mai mari asupra românilor. Pentru cei care nu reușesc să acceseze finanțare prin programe guvernamentale, precum cel dedicat sistemelor rezidențiale, informațiile despre stadiul actual al cererilor rămân utile, motiv pentru care merită urmărit și subiectul legat de programul Casa Verde și dosarele de finanțare aflate încă în așteptare.
Indiferent de varianta aleasă, decizia de a investi într-un sistem fotovoltaic în 2026 rămâne, în primul rând, un calcul personal, care ar trebui să pornească de la facturile reale ale gospodăriei și de la un plan realist de utilizare a energiei produse, mai degrabă decât de la dorința de a instala cât mai multe panouri posibil pe acoperiș. Comparând ofertele disponibile pe piață, mulți proprietari descoperă că diferența dintre o investiție bine calculată și una supradimensionată poate însemna, pe termen lung, mii de lei economisiți sau cheltuiți inutil.
Cât costă un sistem fotovoltaic în 2026 dacă plătești totul din buzunar și în câți ani îți recuperezi banii