@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Informații
Companie
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Categorii
Vara este perioada în care cele mai multe familii pleacă în vacanțe, iar tot mai des se întâmplă ca un copil să călătorească peste graniță doar cu mama sau doar cu tatăl, în timp ce celălalt părinte rămâne acasă din motive de serviciu sau organizare. Deși România face parte din spațiul Schengen și controalele de rutină la graniță aproape că au dispărut, actele necesare pentru ca un minor să iasă din țară rămân aceleași — iar lipsa lor poate opri o vacanță chiar înainte de îmbarcare.
Mulți părinți presupun că e suficient ca micuțul să aibă asupra lui cartea de identitate sau pașaportul. În realitate, legea impune și un document suplimentar atunci când minorul este însoțit de un singur părinte: acordul autentificat notarial al celuilalt părinte. Regulile sunt clare, dar diferă în funcție de situația familială, iar necunoașterea lor poate transforma o simplă escapadă de weekend într-o problemă serioasă la aeroport.
Ce documente trebuie să aibă copilul și părintele care îl însoțește
Potrivit Legii nr. 248/2005, un copil care iese din România însoțit doar de unul dintre părinți are nevoie de două lucruri esențiale: un document individual de călătorie valabil — pașaport sau, acolo unde este acceptată, carte de identitate — și declarația autentificată a părintelui care rămâne acasă, prin care acesta își exprimă acordul pentru călătoriile minorului în străinătate.
Certificatul de naștere nu poate ține locul actului de identitate, iar declarația notarială, cunoscută în vorbirea curentă drept „procură”, trebuie prezentată în original. O poză cu documentul, păstrată pe telefon, nu este acceptată de autorități. Poliția de Frontieră Română precizează clar acest aspect, recomandând părinților să verifice actele din timp, nu chiar în ziua plecării.
Declarația poate acoperi mai multe călătorii și rămâne valabilă pentru o perioadă de cel mult trei ani de la data întocmirii. De asemenea, nu mai este necesar ca documentul să menționeze scopul deplasării, traseul exact sau fiecare țară vizitată — o simplificare introdusă pentru a nu bloca familiile care aleg destinații de ultim moment. Cei care se gândesc la o vacanță accesibilă în această perioadă pot găsi inspirație și în alte resurse despre cea mai accesibilă destinație europeană pentru familiile românești, utile pentru bugetarea corectă a unei plecări cu copiii.
Ce se întâmplă dacă părinții sunt divorțați
Un aspect care creează frecvent confuzie este situația copiilor ai căror părinți sunt divorțați. Contrar unei păreri răspândite, divorțul nu elimină automat obligația de a prezenta acordul celuilalt părinte. Dacă autoritatea părintească este exercitată în comun — ceea ce este regula generală după divorț, cu excepția cazurilor speciale stabilite de instanță — părintele care călătorește cu minorul trebuie să aibă declarația notarială a celuilalt, exact ca în cazul unei familii care nu a trecut prin divorț.
Această regulă rămâne valabilă chiar și atunci când domiciliul copilului a fost stabilit, prin hotărâre judecătorească, la părintele care îl însoțește în călătorie, dacă autoritatea părintească este comună. Simpla existență a unei hotărâri de divorț nu este suficientă pentru a scuti familia de această obligație — este necesară explicit o hotărâre care stabilește exercitarea exclusivă a autorității părintești de către un singur părinte.
Acest tip de situații legale este strâns legat de dinamica din ce în ce mai complexă a familiilor românești moderne. Fenomenul poate fi pus în context și prin datele despre creșterea alarmantă a numărului de mame minore din România, care arată cât de variate pot fi, în prezent, structurile familiale cu care statul și instituțiile trebuie să lucreze.
Situațiile în care declarația celuilalt părinte nu mai este necesară
Legea prevede și excepții clare, în care părintele însoțitor nu trebuie să prezinte acordul notarial al celuilalt părinte. Printre acestea se numără cazurile în care părintele care călătorește exercită singur autoritatea părintească, dovedind acest lucru printr-o hotărâre judecătorească definitivă, sau situația în care celălalt părinte a decedat, caz în care este necesar certificatul de deces, în original sau copie legalizată.
O altă excepție vizează copiii care au deja domiciliul sau reședința în străinătate și care se întorc în statul unde locuiesc efectiv — situație tot mai frecventă în cazul familiilor din diasporă, care petrec vacanțele de vară în România și apoi se întorc la reședința din străinătate. Statul român sprijină activ legăturile diasporei cu țara, inclusiv prin inițiative precum programul „Diaspora investește acasă”, care arată amploarea comunităților românești stabilite peste hotare și implicit numărul mare de familii care traversează frecvent granițele împreună cu copiii.
Ultima excepție importantă privește copiii care călătoresc pentru tratamente medicale ce nu pot fi amânate, situație în care este necesară prezentarea documentelor medicale originale, emise sau avizate de autorități din România, din care să rezulte perioada tratamentului și statul unde acesta va avea loc.
Sfaturi practice pentru părinți înainte de călătorie
Dincolo de cadrul legal, cea mai bună strategie pentru părinți rămâne pregătirea din timp. Declarația notarială necesită o programare la notar, iar în perioadele aglomerate — precum vacanțele de vară sau sărbătorile de iarnă — cabinetele notariale pot avea liste de așteptare de câteva zile. Este recomandat ca acest document să fie obținut cu cel puțin două-trei săptămâni înainte de plecare, mai ales dacă familia are planuri de călătorii repetate în același an.
De asemenea, este util ca părinții să verifice și actele de identitate ale copilului cu suficient timp înainte: o carte de identitate expirată sau un pașaport aproape de termen poate bloca la fel de ușor o călătorie ca lipsa declarației notariale. Pentru cei care organizează concedii mai lungi în această perioadă, un ghid despre cele mai frumoase locuri de mers cu cortul în România poate fi util pentru cei care preferă variante alternative de vacanță, în interiorul granițelor, unde aceste formalități legate de acordul celuilalt părinte nu sunt necesare.
Nu în ultimul rând, verificările la graniță nu se limitează la actele copilului. Autoritățile pot solicita clarificări suplimentare, mai ales în cazurile care ridică suspiciuni, iar reglementările vamale generale sunt, la rândul lor, tot mai stricte — un exemplu recent fiind noile reguli ale ANAF și ale vămii privind cantitatea de țigări adusă din Bulgaria, un semnal clar că zonele de frontieră rămân sub control activ, chiar dacă spațiul Schengen a eliminat verificările sistematice.
În concluzie, o vacanță reușită începe cu o pregătire atentă a documentelor. Pentru un părinte care călătorește singur cu un copil, actul de identitate valabil și declarația notarială a celuilalt părinte rămân condițiile esențiale, iar cunoașterea din timp a excepțiilor și a termenelor poate elimina orice stres inutil în ziua plecării.
Ce acte sunt necesare pentru ca un copil să călătorească în străinătate cu un singur părinte
