@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Informații
Companie
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Categorii
Cifra principală publicată marți de Institutul Național de Statistică este simplă: rata anuală a inflației a urcat în septembrie 2026 la 6,61%, de la 6,17% în august. Dar un procent mediu spune puțin despre ce simte fiecare român în buzunar. Cine plătește chirie, cine alimentează zilnic mașina și cine cumpără cafea în fiecare dimineață a trăit o realitate foarte diferită de cea a celor cu cheltuieli mai stabile. Iată cum arată, concret, datele oficiale și ce înseamnă ele pentru bugetul unei familii.
Ce arată, de fapt, cifrele INS pentru septembrie
Potrivit INS, prețurile de consum au crescut în septembrie cu 0,77% față de august, iar de la începutul anului scumpirea cumulată a ajuns la 5,4%. Rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni, comparativ cu cele 12 luni precedente, este de 9,2%, iar indicele armonizat, folosit pentru comparații între țările europene, se situează la 6,5%.
Pe categorii, diferențele sunt mari. Serviciile s-au scumpit cu 11,12% într-un an, mărfurile nealimentare cu 7,06%, iar alimentele cu doar 3%. Cu alte cuvinte, coșul de la supermarket a rămas relativ calm, în timp ce facturile și serviciile au împins media în sus.
Un detaliu de context merită clarificat: unele relatări vorbesc despre „trei luni de deflație" înaintea acestei creșteri. În realitate, prețurile nu au scăzut, ci a încetinit ritmul anual de creștere, de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie și 6,17% în august. Corect spus, a fost o perioadă de dezinflație, întreruptă acum de o nouă accelerare. Explicația oficială ține de epuizarea efectelor din vara lui 2025, când au fost eliminate plafonarea la electricitate și au crescut TVA-ul și accizele. Altfel spus, scăderea din lunile de vară a fost în mare parte una statistică, nu o ieftinire reală a vieții.
Mai trebuie înțeles și cum se construiește cifra de 6,61%. Inflația oficială se calculează pe un coș de consum mediu, în care fiecare categorie are o pondere stabilită statistic. Dacă o familie cheltuiește mult mai mult decât media pe chirie sau pe combustibil, inflația ei personală poate fi semnificativ mai mare decât cea oficială. La fel, un pensionar care locuiește într-o casă proprie și are cheltuieli în principal cu alimentele și medicamentele a simțit, în ultimul an, scumpiri mai mici decât indică media.
Chiriile și carburanții: scumpirile care se simt cel mai tare
Cele mai mari creșteri anuale vin din două zone. Chiriile au urcat cu 39,46%, cea mai mare scumpire dintre toate serviciile, iar motorina și benzina s-au scumpit cu 37,61%, respectiv 28,42%. Un exemplu simplu, bazat doar pe aritmetica procentelor oficiale: o chirie de 2.000 de lei lunar în septembrie 2025 ar însemna acum aproximativ 2.790 de lei, iar cineva care cheltuia 400 de lei pe lună cu motorina ar plăti în jur de 550 de lei pentru același consum. Cifrele reale diferă, desigur, de la caz la caz, dar ordinul de mărime arată de ce chiriașii și șoferii simt inflația mai puternic decât indică media.
Decizia de a cumpăra sau a închiria o locuință devine, în aceste condiții, mai dificilă. Cine face calculele între rată și chirie poate porni de la explicațiile din articolul despre chirie sau credit în București și cât poți împrumuta de la bancă, iar pentru cei care iau în calcul un împrumut, merită înțeles mai întâi cum funcționează un credit de nevoi personale și care sunt pașii esențiali, mai ales într-un context în care dobânzile rămân ridicate.
Și alte servicii au crescut peste medie: apa, canalizarea și salubritatea cu 14,11%, abonamentele TV cu 14,02%, serviciile poștale cu 9,32%, abonamentele auto cu 9,77%, transportul rutier cu 8,58% și serviciile medicale cu 8,53%. Restaurantele și cafenelele au înregistrat un plus de 6,14%, iar cazarea la hotel de 3,47%. Singurul serviciu notabil care s-a ieftinit este cel aerian, cu 14% față de luna august.
Pe raft și în facturi: cafea mai scumpă, energie aproape pe loc
La alimente, imaginea este mixtă. Cele mai mari scumpiri anuale au fost la cafea (13,78%), ouă (10,84%) și carne de vită (8,5%), urmate de uleiul comestibil (7,62%), lapte (7,56%) și produsele din zahăr și miere (5,81%). În sens invers, fructele proaspete s-au ieftinit cu 16,69%, cartofii cu 3,64%, mălaiul cu 3,42% și făina cu 3,23%. Printre mărfurile nealimentare, tricotajele au crescut cu 7%, cărțile, ziarele și revistele cu 6,36%, detergenții cu 6,25%, iar tutunul cu 5,72%. Articolele de igienă și cosmeticele s-au scumpit cu 4,41%, iar medicamentele cu doar 1,9%.
Poate cea mai surprinzătoare cifră din raport este cea a energiei electrice: doar 1,35% într-un an. Explicația nu este că facturile au rămas mici, ci un efect de bază. Plafonarea prețurilor la electricitate a încetat în 2025, iar creșterea a fost deja înregistrată în statisticile de atunci, așa că, atunci când compari septembrie 2026 cu septembrie 2025, diferența apare mică. Pentru cititorii care vor să vadă ce s-a întâmplat concret cu tarifele, există detalii în articolul despre majorarea prețului la energie de către Hidroelectrica pentru clienții casnici.
Energia termică, în schimb, s-a scumpit cu 10,7%, iar gazele naturale cu 4,63%. Pentru gaze, plafonarea pentru consumatorii casnici a încetat la 1 aprilie 2026 și a fost înlocuită cu un nou mecanism de protecție, prevăzut de OUG nr. 12/2026, ceea ce înseamnă că iarna care urmează va arăta mai clar cât de mare este, de fapt, diferența.
Ce urmează și cum se leagă inflația de salarii
Banca Națională a României și-a revizuit în august prognoza pentru finalul anului 2026, de la 5,5% la 6,1%, și estimează o scădere la 3,4% abia la sfârșitul lui 2027. Pentru septembrie, banca anticipase 5,9%, deci rezultatul real de 6,6% a depășit estimarea cu aproximativ 0,7 puncte procentuale. Potrivit unor informații din presă, dobânda-cheie a rămas la 6,5%. Pentru gospodării, asta înseamnă că perioada cu prețuri mai mari nu se va încheia curând, iar planificarea bugetului contează mai mult decât în anii cu inflație redusă.
Întrebarea practică pentru mulți este dacă veniturile țin pasul cu prețurile. Răspunsul diferă de la un sector la altul, iar discuțiile despre salarizare rămân în actualitate, așa cum arată și întârzierea negocierilor privind legea salarizării. Cei care vor să ceară o majorare își pot pregăti argumentele cu ajutorul unui ghid despre cum ceri, de fapt, o mărire de salariu și ce greșeală fac cei mai mulți angajați.
Concluzia cifrelor este că inflația medie ascunde șocuri puternice în câteva categorii. Un exercițiu util pentru orice familie este să își verifice propriul coș de cheltuieli, în special chiria, carburantul și facturile, și să îl compare cu procentele oficiale: imaginea rezultată este, de regulă, mai apropiată de realitate decât oricare procent general. În practică, merită notate lunar cele trei-patru cheltuieli mari, citite cu atenție clauzele de indexare din contractele de chirie sau de furnizare și comparate ofertele disponibile pe piață, pentru că diferențele dintre furnizori sau dintre stațiile de alimentare pot conta mai mult decât pare la prima vedere. Informațiile din acest articol au caracter general și nu reprezintă consultanță financiară.
Inflația de 6,61% nu lovește pe toți la fel: chiriașii și șoferii, cei mai afectați în 2026
