@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Informații
Companie
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Categorii
Negocierile pentru noua Lege a salarizării unitare, aflate deja într-o cursă contra cronometru din cauza termenului impus de PNRR, au fost din nou amânate în weekendul de 22-23 august 2026. Întâlnirea tehnică programată duminică la Palatul Cotroceni, între consilierul prezidențial Radu Burnete și specialiștii PSD, PNL, USR și UDMR, a fost mutată pentru luni, iar discuția dintre liderii celor patru partide și președintele Nicușor Dan, care trebuia să aibă loc tot luni, a fost decalată pentru marți.
Amânările vin într-un moment în care presiunea pentru finalizarea reformei este tot mai mare: proiectul, considerat un jalon esențial al Planului Național de Redresare și Reziliență, trebuie adoptat și promulgat până pe 31 august 2026, altfel România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro destinați investițiilor.
Ce s-a întâmplat: întâlnirile programate au fost decalate
Potrivit informațiilor citate de Antena 3 CNN, reprezentanții partidelor implicate în negocieri au cerut mai mult timp pentru a analiza ultima variantă a proiectului, transmisă de Ministerul Muncii, și pentru a pregăti eventuale amendamente. Ca urmare, reuniunea tehnică programată inițial pentru duminică a fost mutată pentru luni, urmând ca discuția decisivă dintre liderii PSD, PNL, USR, UDMR și președintele Nicușor Dan să aibă loc marți, în loc de luni, cum fusese anunțat anterior.
Aceste amânări succesive se produc la doar câteva zile după o reuniune anterioară, din 20 august, în care se discutase deja necesitatea adoptării legii până la finalul săptămânii următoare, pentru a lăsa timp suficient parcursului legislativ complet — trecerea prin Senat, prin Camera Deputaților și, ulterior, promulgarea de către președinte. Un astfel de traseu, dacă negocierile s-ar fi încheiat cu un acord la timp, ar fi trebuit parcurs în doar câteva zile. Contextul politic mai larg al anului 2026 a fost marcat și de alte episoade tensionate, precum demisiile a șase miniștri PSD și a vicepremierului Marian Neacșu, care au adâncit criza politică de la nivelul coaliției de guvernare.
Ce prevede proiectul legii salarizării unitare
Noua Lege a salarizării unitare urmărește o restructurare a grilelor de salarizare din sectorul bugetar, cu obiectivul declarat de a corecta inechitățile acumulate în timp între diverse categorii de personal, de a stabili un sistem mai predictibil pentru cheltuielile salariale și de a controla mai bine bugetul public. Potrivit ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, proiectul alocă aproximativ 12 miliarde de lei pentru aceste corecții, iar peste 800.000 de angajați din sectorul public ar urma să fie afectați direct de noile reguli, majoritatea prin creșteri salariale.
Unul dintre elementele centrale ale proiectului este valoarea de referință folosită la calculul salariilor din sectorul bugetar. Ultima variantă a proiectului, discutată pe 20 august, reduce această valoare la 4.000 de lei, față de 4.100 de lei în varianta anterioară și 4.325 de lei în forma inițială a proiectului. Noul text include și o garanție suplimentară: valoarea de referință nu ar mai putea scădea sub nivelul din anul precedent, odată stabilită. Legea ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026, cu aplicarea efectivă a noilor grile salariale începând din 2027.
Proiectul aduce modificări și pe domenii specifice: în educație, sunt vizate coeficienții de salarizare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar și un spor de până la 5% pentru consilierii școlari; în sănătate, discuțiile s-au concentrat pe sistemul de sporuri și pe coeficienții de salarizare în funcție de tipul unității medicale și de specializare. Un subiect conex, legat tot de reforma sistemului bugetar, este cel al modificărilor privind cumulul pensiei cu salariul, anunțate de premierul Ilie Bolojan și cu impact direct asupra angajaților din sectorul public.
De ce contează termenul de 31 august: fondurile din PNRR
Legea salarizării unitare face parte dintre reformele pe care România și le-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar termenul-limită pentru îndeplinirea acestui jalon este 31 august 2026. Dacă legea nu este adoptată și promulgată până la această dată, țara riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro destinați investițiilor, o sumă considerată esențială de oficialii guvernamentali.
Proiectul a trecut și printr-o etapă de negocieri cu Comisia Europeană, care a exprimat rezerve față de impactul bugetar al reformei. Potrivit informațiilor apărute în presă, oficialii de la Bruxelles nu au acceptat variantele care ar fi majorat plafonul cheltuielilor salariale cu 12 sau 16 miliarde de lei în 2027 fără măsuri compensatorii clare, iar discuțiile tehnice dintre reprezentanții Ministerului Muncii și Comisia Europeană s-au încheiat, la un moment dat, fără un acord asupra formei finale a proiectului.
Ministrul Pîslaru a subliniat în mai multe rânduri miza dublă a acestei legi: pe de o parte, respectarea condiționalităților europene și evitarea pierderii fondurilor din PNRR, iar pe de altă parte, corectarea unor inechități salariale acumulate în sectorul public de-a lungul mai multor ani, într-un context în care legea-cadru anterioară a salarizării fusese suspendată parțial prin ordonanțe de urgență succesive începând din 2020.
Poziția sindicatelor și tensiunile din negocieri
Negocierile politice s-au desfășurat în paralel cu presiunea exercitată de sindicate, care nu au susținut necondiționat forma proiectului aflată în discuție. Cele cinci mari confederații sindicale din România — Cartel Alfa, Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România, Meridian și Blocul Național Sindical — au cerut, într-un comunicat comun, retragerea integrală a Legii salarizării unitare și reluarea reformei de la zero, sub coordonarea unui guvern cu puteri depline.
Nemulțumirile sindicale au fost alimentate și de reducerea succesivă a valorii de referință folosite la calculul salariilor, considerată de unele organizații sindicale insuficientă pentru a acoperi diferențele reale dintre categoriile de personal bugetar. Tensiunile create în jurul acestui proiect se adaugă altor forme de nemulțumire manifestate în ultimele luni în rândul angajaților din sectorul public, similar cu situația descrisă și în cazul protestelor din administrația publică, unde sindicaliștii au cerut dialog și au respins măsurile impuse fără consultare.
Liderul deputaților liberali, Gabriel Andronache, a susținut public organizarea unei sesiuni parlamentare extraordinare în perioada 24-28 august, considerată singura variantă prin care legea ar mai putea fi votată înainte de expirarea termenului din PNRR. Rămâne de văzut dacă discuțiile programate pentru începutul acestei săptămâni vor reuși să producă un acord politic în timp util, într-un climat în care nemulțumirea publică față de măsurile de austeritate ale Guvernului s-a manifestat deja în mai multe rânduri, inclusiv cu ocazia unor evenimente publice precum festivitățile de Ziua Marinei de la Constanța, unde premierul Ilie Bolojan a fost huiduit de o parte a publicului prezent.
Autor: Redacția Adevarulcurios.ro
Legea salarizării întârzie: de ce s-au amânat negocierile de la Cotroceni și ce e în joc
