Cea mai mare problemă a ta nu tine de faptul că nu ai bani.  Cea mai mare problema a ta tine de faptul ca  nu stii cum sa faci bani. 

Luni, sute de sindicaliști din administrația publică s-au adunat în Piața Victoriei, protestând împotriva măsurilor anunțate de premierul Ilie Bolojan. Protestul a pichetat Guvernul și urmează să se îndrepte spre Parlament, pe traseul stabilit de organizatori. Principala plângere a participantilor: noile măsuri ale Guvernului, în opinia lor, riscă să genereze un blocaj administrativ și să afecteze serios funcționarii publici.

Sindicaliștii acuză Guvernul că:

• Disponibilizările prevăzute sunt „nejustificat de mari” și ar fi calculate doar pentru ca Executivul să „recupereze nişte bani” fără o analiză reală de impact.

• Impozitele și taxele crescute: guvernul le mărește, spun ei, astfel că sumele colectate merg către buget, dar nu se regăsesc sub formă de salarii corecte sau condiții decente de muncă pentru funcționarii publici. 

• Disproporții salariale și de resurse umane: administrația locală nu are suficient personal în multe zone, faptul că se propun reduceri fără să se țină cont de necesarul minim afectează funcționarea serviciilor publice. 

• Lipsa dialogului real între Guvern și cei afectați: deciziile sunt luate „din pix”, fără consultări și fără evaluări transparente. 

Premierul Ilie Bolojan susține că multe primării nu pot susține actualele cheltuieli de personal cu veniturile pe care le încasează. Ca parte a reformei, susține că se urmăreşte reducerea cu ~10% a posturilor ocupate efectiv în administrația locală, ceea ce ar însemna circa 13.098 de locuri, în 1.655 de unități administrativ-teritoriale. 

Ce revendică sindicaliștii

Pe lângă oprirea măsurilor privite ca abuzive, sindicaliștii cer:

• respectarea drepturilor fundamentale: stabilitate în funcția publică, condiţii decente de muncă, acordarea de salarii echitabile;

• consultări reale, nu decizii impuse unilateral;

• analize de impact social și financiar pentru orice reducere de personal înainte de a fi pusă în aplicare;

• respingerea eventualelor modificări la Codul administrativ care ar afecta drepturi constituționale;

• eliminarea testărilor periodice impuse funcționarilor publici, care ar conduce la politizare şi instabilitate.

Analiză: riscuri și implicații

Efecte asupra serviciilor publice

• Dacă reducerea de personal nu ține cont de realitățile locale, serviciile publice (apă/canalizare, salubritate, stare civilă, urbanism etc.) ar putea fi încetinite, sau chiar paralizate în unele localități, mai ales cele mici, cu resurse limitate.

• Personalul în minus crește sarcina de muncă pentru cei rămași, ceea ce poate duce la scăderea calității serviciilor și la demotivarea angajaților.

Impact financiar și social

• Disponibilizările implică costuri sociale: şomaj, pierderea veniturilor pentru familii, posibile efecte negative asupra economiei locale.

• Creşterea taxelor şi impozitelor afectează puterea de cumpărare, în special la cei cu venituri mici sau medii din administrația publică.

Legitimarea dialogului politic

• Guvernul care aplică măsuri majore are obligația să facă studii de impact, să asigure transparența și legitimitatea acțiunilor. Fără dialog și justificări clare, riscul este pierderea încrederii publice.

• Dacă protestele escaladează (grevă generală etc.), consecințele politice pot fi severe.

Posibile soluții

• Realizarea imediată de studii de impact social și financiar pe fiecare județ / unitate administrativ-teritorială vizată;

• Stabilirea unui dialog deschis și continuu cu sindicatele, în care să se asculte observațiile celor din administrația publică;

• Ecartament clar între necesitatea reducerii cheltuielilor și păstrarea funcționalității serviciilor publice;

• Modalități alternative de optimizare: externalizarea anumitor servicii, redistribuirea personalului pe posturi esențiale, digitalizarea procedurilor, regândirea structurii administrației pentru eficiență mai mare fără sacrificarea serviciilor către cetățeni.

Ca observator, cred că reacția sindicaliștilor este justificată. Orice reformă care vizează resursa umană din administrație publică trebuie să fie bine fundamentată, să fie prevăzută o perioadă de tranziție și să protejeze serviciile de bază. Dacă măsurile sunt luate „din pix”, fără analiză, riscul este de efecte adverse mult mai mari decât economiile vizate.

Cred că Guvernul are datoria să asigure că deciziile luate nu lasă cetățenii fără servicii esențiale și că angajații publici nu plătesc un preț disproporționat pentru reforma administrativă. În plus, mobilizarea societății și protestele sunt semne că oamenii sunt dispuși să reacționeze când li se încalcă drepturile sau când percep nedreptate.