@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Informații
Companie
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Categorii
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, aflat deja sub anchetă pentru construirea ilegală de drumuri, a făcut un pas neobișnuit: a solicitat direct Direcției Naționale Anticorupție acordul de a continua să repare, din bani publici, mai multe străzi din sector care se află, din punct de vedere juridic, pe proprietăți private. Dezvăluirea aparține jurnaliștilor de la Recorder, care au documentat solicitarea edilului într-un context deja tensionat, marcat de anchete penale și de un proces în care primăria pe care o conduce este acuzată de un prejudiciu de sute de milioane de lei.
Explicația oferită chiar de Negoiță pentru acest demers este una neobișnuit de directă: edilul a recunoscut că străzile respective au destinație publică și sunt folosite zilnic de trafic, însă, din punct de vedere legal, terenurile pe care sunt construite rămân proprietăți private. Primarul a spus că nu mai vrea să riște un nou control al procurorilor anticorupție - făcând, în termeni informali, referire la o posibilă reținere, așa cum s-a mai întâmplat în cazul său - și că preferă să obțină în prealabil o confirmare oficială înainte de a continua lucrările de reparații pe aceste drumuri.
De ce a ajuns primarul Sectorului 3 să ceară acordul procurorilor
Solicitarea lui Negoiță nu poate fi înțeleasă separat de ancheta care vizează deja modul în care a fost construit unul dintre aceste drumuri. Potrivit unei investigații publicate anterior de Recorder, primarul ar fi folosit resursele Primăriei Sectorului 3 pentru a construi un drum în spatele fostei Hale Laminor, pe un teren aflat în proprietatea privată a fratelui său, dezvoltatorul Ionuț Negoiță. În zona respectivă, dezvoltatorul intenționează să ridice mai multe blocuri de locuințe și un centru comercial, ceea ce ridică suspiciunea unui beneficiu direct obținut din fonduri publice cheltuite pe un teren privat.
Situația nu se limitează, însă, la un singur caz izolat. Aceeași investigație jurnalistică a arătat că, la ordinul primarului, 11 străzi din Sectorul 3 au fost construite ilegal chiar deasupra unor magistrale de gaz, fără respectarea măsurilor de protecție impuse pentru astfel de infrastructuri critice. Reprezentanții Transgaz au avertizat că traficul rutier de deasupra conductelor poate produce fisuri structurale, cu risc real de explozie - un pericol care depășește cu mult sfera unei simple nereguli administrative și care a stat la baza altor sesizări către autoritățile de control.
Ce a răspuns Negoiță când a fost întrebat direct despre drumurile controversate
Confruntat de jurnaliștii Recorder cu întrebarea dacă printre străzile pe care intenționează să le repare se numără chiar cele construite peste magistrala de gaz sau drumul ridicat pe proprietatea fratelui său, primarul Sectorului 3 a evitat un răspuns direct, declarând că nu își mai amintește exact despre care drumuri este vorba. Edilul a adăugat că, la nivelul sectorului, există foarte multe străzi construite pe terenuri private și că preferă să solicite avizul DNA înainte de a mai lua vreo decizie în acest sens, pentru a nu mai greși.
Răspunsul oficial primit de la Direcția Națională Anticorupție a fost, însă, unul tranșant: instituția a precizat că nu are atribuții de a oferi consultanță juridică primarilor și că procurorii nu se pot exprima public în legătură cu procese aflate în desfășurare. Practic, solicitarea lui Negoiță a rămas fără un răspuns concret din partea autorităților, lăsând deschisă întrebarea legitimă privind soarta reparațiilor pe aceste drumuri aflate într-o zonă gri, între beneficiul public evident al infrastructurii și proprietatea privată a terenului pe care aceasta este construită.
Un dosar penal care continuă să se extindă
Cazul actual se adaugă unui șir mai lung de probleme judiciare cu care se confruntă primarul Sectorului 3. În februarie 2025, Robert Negoiță a fost reținut de procurorii DNA și plasat sub control judiciar, cu interdicția de a-și exercita funcția, într-un dosar separat de cel al drumurilor construite ilegal. Edilul a fost ulterior eliberat pe o cauțiune de 800.000 de lei și s-a întors la conducerea primăriei, după ce Tribunalul București i-a admis contestația formulată împotriva măsurii.
La această situație se adaugă și un alt proces de amploare, aflat pe rolul instanțelor: Negoiță este judecat pentru abuz în serviciu, într-un dosar cu un prejudiciu estimat la 578 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 100 de milioane de euro. Acuzația vizează încheierea și prelungirea ilegală, de 54 de ori, a unor contracte de salubrizare cu firma Rosal, aparținând fostului om de afaceri Silviu Prigoană. Potrivit unor informații recente, procesul urmează să fie reluat de la zero, după ce completul de judecată a fost schimbat, o situație care, potrivit unei decizii a Curții Constituționale, obligă noul complet să readministreze integral probele - un proces care ar putea, teoretic, să conducă la prescrierea faptelor înainte de o soluție definitivă.
Cazul lui Robert Negoiță se înscrie, de altfel, într-un tipar mai larg de tensiuni între administrațiile locale din București și autoritățile de control, vizibil și în alte controverse legate de gestionarea banului public la nivelul sectoarelor Capitalei, precum cea în care primarul Sectorului 6 a fost criticat public pentru costul unei parcări supraetajate, comparat direct cu prețul construirii unei școli, un subiect care a alimentat, la rândul său, dezbaterea publică despre prioritățile de investiție ale administrațiilor locale.
Corupția administrativă, un subiect recurent în actualitatea românească
Cazul Negoiță nu este un fenomen izolat în peisajul administrativ românesc din ultimii ani. Anchetele privind utilizarea necorespunzătoare a banului public sau favorizarea unor interese private prin decizii administrative au apărut constant în spațiul public, de la scandalul mitei descoperite în activitatea vamală de la Siret, unde un vameș ar fi primit 500.000 de dolari, până la dispariția a 200 de mașini din depozitele ANAF, caz care a dus la verificarea mai multor angajați ai instituției.
Sectorul imobiliar și construcțiile rămân, de altfel, unul dintre domeniile cel mai frecvent asociate cu astfel de investigații, așa cum arată și cazul unui dezvoltator din Iași, acuzat de ANAF de evaziune fiscală de peste 13 milioane de lei, un tipar în care interesele private din dezvoltarea imobiliară se intersectează, adesea, cu resursele sau deciziile instituțiilor publice. Contextul politic general rămâne, la rândul lui, marcat de presiune publică pentru transparență, mai ales pe fondul măsurilor de austeritate anunțate în administrația locală, precum reducerile de personal și concedierile discutate la nivelul Primăriei Capitalei, care alimentează întrebarea firească a bucureștenilor despre modul în care sunt cheltuiți, de fapt, banii publici la nivel local.
Rămâne de văzut dacă solicitarea neobișnuită a lui Robert Negoiță către DNA va primi, la un moment dat, un răspuns oficial concret sau dacă situația drumurilor construite pe proprietăți private din Sectorul 3 va continua să rămână, la fel ca celelalte dosare ale edilului, într-o zonă de incertitudine juridică prelungită.
Robert Negoiță cere voie de la DNA să repare, din bani publici, drumuri construite pe proprietăți private
