@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Piața imobiliară din București se confruntă cu un nou dosar de amploare, care readuce în discuție exact vulnerabilitățile expuse anul trecut de scandalul Nordis. Polițiștii și procurorii au desfășurat, miercuri, 19 percheziții în București și în județele Ilfov, Giurgiu și Prahova, într-un dosar în care mai multe persoane sunt suspectate că au încasat avansuri pentru apartamente care nu au mai fost construite, unele dintre locuințe fiind promise, potrivit anchetatorilor, simultan mai multor cumpărători. Prejudiciul estimat până acum se ridică la aproximativ 16 milioane de lei.
Cazul readuce în atenția publică un tip de fraudă imobiliară care afectează direct persoanele aflate deja într-o cursă tot mai dificilă pentru o locuință proprie, într-un context în care prețurile apartamentelor cresc constant, iar cumpărătorii devin tot mai selectivi în alegerea unui proiect. Riscul de a pierde un avans consistent, plătit pentru o locuință care nu va mai fi construită niciodată, se adaugă astfel la lista deja lungă de obstacole cu care se confruntă românii care visează la o casă proprie.
Potrivit anchetatorilor, dosarul vizează un complex imobiliar care ar fi trebuit construit în Sectorul 5 al Capitalei. Persoanele cercetate ar fi încheiat mai multe promisiuni de vânzare-cumpărare și ar fi încasat avansuri pentru apartamentele din viitorul complex, însă construcția locuințelor promise nu ar mai fi fost dusă la bun sfârșit. În unele situații, același apartament ar fi fost promis mai multor persoane, fără ca acestea să cunoască situația juridică reală a imobilului - oamenii ar fi aflat abia ulterior că nu pot intra în posesia locuinței și nici nu își mai pot recupera banii plătiți în avans.
Procurorii suspectează, în plus, că sumele încasate de la cumpărători nu ar fi rămas în conturile societății responsabile de proiect, ci ar fi fost transferate succesiv prin conturile mai multor firme interpuse, controlate în fapt de aceleași persoane, și ulterior retrase în numerar. Această parte a circuitului financiar este cercetată sub aspectul infracțiunii de spălare de bani, alături de acuzația de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Dintre cele 19 mandate de percheziție puse în aplicare, 14 vizează adrese din București, două sunt în Ilfov, două în Prahova și unul în Giurgiu, iar printre locațiile verificate se numără atât domiciliul unui avocat, cât și sediile mai multor societăți comerciale și instituții financiare nebancare.
Noul dosar readuce în discuție vulnerabilitățile expuse anul trecut de cazul Nordis, care a declanșat o dezbatere națională după ce numeroși cumpărători au reclamat că au plătit pentru apartamente pe care nu le-au primit sau că aceleași unități le-ar fi fost promise simultan mai multor persoane. Amploarea acelui dosar a determinat Parlamentul să adopte, prin Legea nr. 207/2025, cunoscută public drept „Legea Nordis", o serie de condiții mai stricte pentru promisiunile privind locuințele aflate încă în faza de proiect.
Potrivit noilor reguli, un dezvoltator poate promite vânzarea unei locuințe dintr-un proiect viitor doar după înscrierea autorizației de construire în cartea funciară și realizarea preapartamentării, iar notarul este obligat să solicite înscrierea promisiunii în cartea funciară a viitoarei locuințe - o măsură menită tocmai să împiedice promisiunile succesive pentru aceeași unitate, exact tipul de situație semnalat în noul dosar. Convenția de rezervare poate fi încheiată pentru cel mult 60 de zile, iar suma plătită în această etapă nu poate depăși 5% din preț; dacă promisiunea nu se semnează din vina dezvoltatorului, banii trebuie restituiți în maximum 30 de zile. Avansurile încasate trebuie depuse, la rândul lor, într-un cont bancar distinct, dedicat exclusiv proiectului respectiv, iar preapartamentarea obligatorie - prin care fiecare viitor apartament primește propria identificare cadastrală înainte de finalizarea clădirii - se aplică de la începutul lunii martie 2026.
Complexul vizat de noul dosar pare să fi funcționat, cel puțin parțial, în afara perioadei sau a mecanismelor de protecție introduse prin noua legislație, ceea ce arată că riscul unor astfel de fraude nu a dispărut complet odată cu adoptarea „Legii Nordis". Anchetatorii precizează că investigația se află încă la început, iar prejudiciul de 16 milioane de lei calculat până acum se poate modifica pe măsură ce sunt identificate alte plăți și alte persoane prejudiciate.
Poliția Română a făcut, de altfel, un apel direct către persoanele care consideră că au fost prejudiciate prin acest mecanism să se adreseze organelor de urmărire penală, un semnal clar că numărul real al victimelor ar putea fi mai mare decât cel confirmat oficial până acum. Situația arată, o dată în plus, cât de important rămâne pentru orice cumpărător să verifice temeinic un proiect imobiliar aflat încă în faza de construcție, mai ales într-un context în care tot mai mulți români amână achiziția unei locuințe tocmai din cauza dificultății tot mai mari de a-și permite o casă proprie, ceea ce face ca fiecare avans plătit să conteze și mai mult pentru bugetul unei familii.
Dincolo de garanțiile introduse prin lege, specialiștii recomandă constant o serie de verificări suplimentare înainte de semnarea oricărei promisiuni de vânzare-cumpărare pentru o locuință aflată în construcție: confirmarea directă, la Cartea Funciară, a înscrierii autorizației de construire și a preapartamentării, verificarea existenței unui cont bancar dedicat exclusiv proiectului respectiv pentru avansurile încasate, precum și o cercetare minimă a istoricului dezvoltatorului și al firmelor implicate în proiect. Aceste verificări devin cu atât mai relevante pentru cei care iau în calcul finanțarea prin credit ipotecar, unde etapele premergătoare semnării actelor - de la alegerea unui credit ipotecar cu adevărat avantajos, până la stabilirea corectă a avansului necesar pentru creditul de locuință - presupun, oricum, o documentare atentă a situației juridice reale a imobilului cumpărat.
Cazul de față arată, din păcate, că riscurile din piața imobiliară nu se limitează doar la dezvoltatori mari, cu proiecte mediatizate la scară națională - fraude similare pot apărea și la proiecte mai mici, mai puțin vizibile, unde controlul autorităților ajunge, de multe ori, abia după ce prejudiciul s-a produs deja. Până la finalizarea anchetei, toate persoanele cercetate în acest dosar beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar autoritățile precizează că investigația se află încă la început, urmând să stabilească exact circuitul complet al banilor și numărul total al persoanelor afectate.