@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Informații
Companie
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Categorii
Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) București au aplicat, în urma unor controale desfășurate în perioada 27-31 iulie, amenzi de 1,54 milioane de lei la 58 de agenți economici din Capitală. Motivul: identificarea unor cazuri de muncă nedeclarată, unul dintre fenomenele pe care autoritățile încearcă de ani buni să îl țină sub control pe piața muncii din România.
Potrivit unui comunicat al instituției, cele 58 de firme verificate activau în domenii precum transportul terestru de pasageri, spălătoriile auto și construcțiile — sectoare în care munca la negru este, în mod tradițional, mai greu de depistat, din cauza numărului mare de angajați sezonieri sau ocazionali.
Ce au găsit inspectorii la cele 58 de firme controlate
În urma verificărilor, inspectorii ITM București au identificat 61 de persoane care prestau activitate fără să aibă încheiat, în formă scrisă, un contract individual de muncă. Practic, este vorba despre oameni care munceau efectiv, în mod curent, fără nicio formă legală de angajare — situație care îi lasă complet neprotejați în cazul unui accident de muncă, al unei concedieri abuzive sau, pe termen lung, la calculul pensiei.
Instituția a precizat că acțiunile de control vor continua la nivelul municipiului București, în toate domeniile de activitate, ca parte a unui efort constant de identificare și combatere a muncii nedeclarate. Nu este, de altfel, un caz izolat: fenomenul a fost semnalat recent și în alte situații de amploare, cum a fost cazul în care 800 de angajați au fost descoperiți că munceau la negru la o singură firmă din Capitală, un episod care arată cât de răspândită poate fi practica, mai ales în anumite industrii cu forță de muncă numeroasă.
Amenzile pentru muncă nedeclarată s-au dublat de la 1 ianuarie 2026
Suma de 1,54 milioane de lei aplicată acum de ITM București nu este întâmplător una atât de mare. Începând cu 1 ianuarie 2026, sancțiunile pentru muncă nedeclarată au fost majorate semnificativ: amenda aplicată per persoană identificată fără forme legale s-a dublat, de la 20.000 la 40.000 de lei, iar plafonul maxim cumulativ pe care îl poate primi un singur angajator a crescut de cinci ori, de la 200.000 la 1.000.000 de lei.
Practic, un angajator care este prins cu mai mulți lucrători fără contract riscă acum sancțiuni de ordinul sutelor de mii de lei, nu doar câteva zeci de mii ca în anii anteriori. Iar dacă numărul persoanelor depistate fără forme legale depășește cinci, fapta nu mai este doar o contravenție, ci poate fi încadrată drept infracțiune, cu riscuri penale directe pentru angajator.
Această înăsprire a regulilor face parte dintr-o strategie mai amplă a Inspecției Muncii, vizibilă și în alte controale recente derulate în țară. Fenomenul nu se limitează la Capitală: în paralel cu acțiunile din București, autoritățile au intensificat verificările și în alte zone economice active, la fel cum s-a întâmplat și în cazul companiilor vizate într-un scandal imobiliar la Iași, unde un dezvoltator a fost acuzat de ANAF de evaziune fiscală de peste 13 milioane de lei, semn că presiunea instituțiilor statului asupra companiilor care ocolesc regulile fiscale a crescut pe mai multe fronturi simultan.
De ce rămâne munca la negru o problemă persistentă în România
Datele publicate periodic de inspectoratele teritoriale de muncă arată că fenomenul este departe de a fi rezolvat. Doar în luna iunie a acestui an, controalele naționale au dus la aplicarea a peste 16 milioane de lei în amenzi, în urma a aproape 2.000 de verificări la agenți economici din toată țara, iar cazurile similare de muncă nedeclarată au fost raportate constant, lună de lună, în majoritatea județelor.
Sectoarele cel mai des vizate rămân cele cu forță de muncă numeroasă și fluctuantă: construcțiile, transporturile, comerțul, HoReCa și serviciile de curățenie sau spălătorie auto — exact domeniile regăsite și în controalele ITM București de la finalul lunii iulie. Pentru angajatori, motivația de a evita contractele legale rămâne, în multe cazuri, financiară: economisirea contribuțiilor sociale și a impozitelor pe salarii. Însă costul, atunci când controlul are loc, depășește cu mult sumele „economisite" inițial, mai ales în noul context legislativ.
Fenomenul are legătură și cu presiunea fiscală mai amplă resimțită de companii, un subiect discutat recent și în legătură cu obligația a mii de firme de a-și schimba codul CAEN până în septembrie 2026, o schimbare administrativă care va afecta modul în care sunt clasificate și verificate firmele din România. Nu întâmplător, autoritățile fiscale au intensificat, în paralel, și controalele asupra veniturilor persoanelor fizice, un demers detaliat și în articolul despre modul în care ANAF verifică veniturile românilor.
Ce riscă, de fapt, angajații care muncesc fără contract
Dincolo de sancțiunile aplicate angajatorilor, persoanele care lucrează fără contract individual de muncă rămân cele mai expuse. Fără un act legal de angajare, un salariat nu beneficiază de asigurare medicală prin muncă, nu acumulează stagiu de cotizare pentru pensie, nu are dreptul la concediu plătit și nu poate solicita despăgubiri legale în cazul unui accident de muncă. Practic, orice problemă apărută la locul de muncă — de la un conflict salarial până la o vătămare fizică — este mult mai greu, uneori imposibil, de rezolvat pe cale legală.
Persoanele care suspectează că muncesc fără forme legale, sau ale căror drepturi nu sunt respectate integral, se pot adresa direct Inspectoratului Teritorial de Muncă din județul în care lucrează, printr-o sesizare sau printr-o solicitare de control. Este un instrument gratuit, iar identitatea celui care sesizează poate rămâne confidențială. Cazuri similare de sancțiuni aplicate în alte sectoare economice — de exemplu situația celor 39 de angajați CFR sancționați — arată că verificările instituțiilor statului nu se limitează la firmele private, ci vizează la fel de atent și companiile de stat sau autoritățile locale, cum s-a văzut și în cazul controalelor intensificate în București, unde poliția locală aplică amenzi pentru parcările neregulamentare, parte a aceluiași efort general de aplicare mai strictă a legii la nivelul Capitalei.
Pentru cititorii interesați să urmărească evoluția acestor controale și a altor subiecte economice care afectează direct bugetul românilor, recomandăm secțiunea Economie a site-ului, unde publicăm regulat actualizări despre fiscalitate, piața muncii și reglementările care vizează firmele și angajații deopotrivă. De asemenea, pentru știrile de ultimă oră din administrație și instituțiile statului, secțiunea Actualitate rămâne un punct de plecare util, iar cei interesați de subiecte legate de venituri, credite și gestionarea banilor pot găsi informații suplimentare în secțiunea Bani.
Cazul de la ITM București confirmă o tendință clară: în 2026, controalele privind munca nedeclarată sunt mai frecvente, iar sancțiunile — mult mai usturătoare decât în anii anteriori. Pentru angajatori, riscul financiar al unui control cu neregulă depășește acum, cu mult, orice „economie" pe termen scurt obținută prin evitarea formelor legale de angajare.
Amenzi de 1,5 milioane de lei la ITM București: 61 de angajați, descoperiți fără contract de muncă
