@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Informații
Companie
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Categorii
Inspectoratul Teritorial de Muncă Brașov a încheiat luna august cu un bilanț îngrijorător al controalelor efectuate pe șantierele din județ: amenzi de aproape jumătate de milion de lei aplicate pentru nereguli legate de munca nedeclarată și de nerespectarea normelor de securitate în muncă. Cazul brașovean se înscrie într-un tipar tot mai vizibil la nivel național, unde controalele privind munca la negru s-au intensificat considerabil în ultimul an, iar sancțiunile au devenit mult mai usturătoare pentru angajatorii care încalcă legea.
Ce au descoperit inspectorii ITM Brașov în luna august
Potrivit datelor comunicate de instituție, inspectorii de muncă brașoveni au aplicat, în urma controalelor din august 2026, amenzi în valoare totală de 568.500 de lei, pentru nereguli constatate atât în domeniul relațiilor de muncă, cât și în cel al securității și sănătății în muncă. Cea mai mare parte a acestei sume — 460.000 de lei — a fost aplicată în urma a 91 de controale, în timpul cărora inspectorii au descoperit 19 persoane care lucrau fără forme legale.
Verificările nu s-au oprit, însă, doar la relațiile de muncă. În domeniul securității și sănătății în muncă, ITM Brașov a mai efectuat 28 de controale, în urma cărora 13 angajatori au fost sancționați cu amenzi de 46.000 de lei, iar alți 12 au primit avertismente scrise. La acestea s-au adăugat 85 de controale speciale, axate pe respectarea prevederilor legale privind completarea și transmiterea datelor în platforma REGES-ONLINE — registrul electronic prin care angajatorii au obligația de a raporta, în timp real, contractele de muncă ale angajaților. Deficiențele constatate în acest domeniu au dus la aplicarea a trei amenzi suplimentare, în valoare totală de 12.000 de lei.
Inspectorul șef al ITM Brașov, Adrian Reit, a subliniat că aceste controale fac parte dintr-un efort constant al instituției de a identifica și sancționa neregulile din domeniul muncii, atât cele legate de contractele de muncă, cât și cele privind siguranța la locul de muncă — un aspect la fel de important, având în vedere consecințele grave pe care le pot avea accidentele de muncă atunci când angajatorii nu respectă normele minime de protecție.
De ce au crescut atât de mult sancțiunile pentru muncă nedeclarată în 2026
Amenzile aplicate la Brașov nu sunt întâmplător atât de mari raportat la numărul relativ mic de persoane descoperite fără forme legale. Începând cu 1 ianuarie 2026, sancțiunile pentru muncă nedeclarată au fost majorate semnificativ la nivel național: amenda aplicată per persoană identificată fără contract s-a dublat, de la 20.000 la 40.000 de lei, iar plafonul maxim cumulativ pe care îl poate primi un singur angajator a crescut de cinci ori, de la 200.000 la 1.000.000 de lei.
Practic, un angajator prins cu mai mulți lucrători fără forme legale riscă acum sancțiuni de ordinul sutelor de mii de lei, nu doar câteva zeci de mii de lei, ca în anii anteriori. Mai mult, dacă numărul persoanelor depistate fără forme legale depășește cinci, fapta nu mai este considerată simplă contravenție, ci poate fi încadrată drept infracțiune, cu riscuri penale directe pentru angajator. Această înăsprire legislativă explică de ce, la nivel național, sumele raportate de inspectoratele teritoriale de muncă au crescut vizibil față de perioadele anterioare — un fenomen documentat și în cazul ITM București, unde 58 de firme au primit amenzi de 1,54 milioane de lei pentru 61 de angajați descoperiți fără contract de muncă, o sumă considerabil mai mare decât cea aplicată în urmă cu doar câțiva ani pentru cazuri similare.
Ce riscă, de fapt, angajații care lucrează fără contract
Dincolo de sancțiunile aplicate angajatorilor, cei care plătesc, de fapt, prețul cel mai mare pentru munca nedeclarată rămân angajații înșiși. Fără un contract individual de muncă înregistrat, o persoană nu beneficiază de asigurare medicală prin muncă, nu acumulează stagiu de cotizare pentru pensie, nu are dreptul la concediu plătit și nu poate solicita despăgubiri legale în cazul unui accident de muncă. Practic, orice problemă apărută la locul de muncă — de la un conflict salarial, până la o vătămare fizică — devine mult mai greu, uneori chiar imposibil, de rezolvat pe cale legală.
Fenomenul nu se limitează la lipsa completă a unui contract. În multe cazuri, angajații primesc o parte din venit oficial, prin contract, și o altă parte informal, „la plic" — o practică descoperită, la o scară impresionantă, chiar și la firme aparent respectabile. Un exemplu relevant este cazul unui complex turistic din Vâlcea, unde ANAF a descoperit plăți informale de 4,3 milioane de lei către 70 de angajați, mulți dintre ei nefiind conștienți că partea informală a salariului nu genera niciun fel de protecție socială pentru viitorul lor. În astfel de situații, diferența nu se vede imediat, ci abia peste ani, la calculul pensiei sau la accesarea drepturilor de concediu medical ori indemnizație de șomaj.
Pentru cei care suspectează că muncesc fără forme legale complete, sau că drepturile lor nu sunt respectate integral, soluția rămâne o sesizare directă la Inspectoratul Teritorial de Muncă din județul în care lucrează — un instrument gratuit, iar identitatea celui care sesizează poate rămâne confidențială pe parcursul verificărilor.
Brașovul, parte a unui fenomen național mai amplu
Cazul de la Brașov confirmă o tendință vizibilă în întreaga țară: munca nedeclarată rămâne un fenomen persistent, iar sectoarele cu forță de muncă numeroasă și fluctuantă — construcțiile, transporturile, comerțul, HoReCa — continuă să fie cele mai expuse, indiferent de regiune. Nu este vorba doar despre firme mici sau slab organizate; controalele recente au arătat că economia informală poate exista chiar și în companii cu activitate constantă și personal numeros, funcționând ani de zile fără să fie descoperită de autorități.
Presiunea instituțiilor statului asupra companiilor care ocolesc regulile fiscale sau de muncă a crescut, de altfel, pe mai multe fronturi simultan în ultimul an, nu doar la nivelul inspectoratelor de muncă. Controale similare, vizând nereguli fiscale de amploare, au fost raportate și în alte domenii — un exemplu fiind cazul unui dezvoltator imobiliar din Iași, acuzat de ANAF de evaziune fiscală de peste 13 milioane de lei, care arată că fenomenul depășirii regulilor legale, în variate forme, rămâne o problemă transversală a mediului de afaceri din România, nu una limitată la un singur sector economic.
O luptă care continuă, cu miză reală pentru angajați
Bilanțul controalelor ITM Brașov din luna august rămâne, în ultimă instanță, o confirmare a unei realități mai ample: deși sancțiunile pentru munca nedeclarată s-au înăsprit considerabil în 2026, fenomenul nu a dispărut, iar autoritățile continuă să găsească, lună de lună, cazuri concrete în care angajatorii aleg să ocolească legea. Pentru angajați, mesajul rămâne același, indiferent de județ: verificarea atentă a contractului de muncă, a fluturașului de salariu și, periodic, a stagiului de cotizare acumulat la casa de pensii rămân cele mai simple instrumente de protecție împotriva unor situații care, altfel, pot afecta drepturi câștigate greu, pe termen lung.
Amenzi de aproape 500.000 de lei pentru muncă la negru, la Brașov
