@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Informații
Companie
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Categorii
Un control al Direcției Generale Antifraudă Fiscală a scos la iveală, la un complex turistic din județul Vâlcea, un mecanism de plată care a funcționat aproape trei ani fără să atragă atenția autorităților: zeci de angajați primeau, pe lângă salariul trecut în acte, sume suplimentare consemnate manual, într-o agendă ținută separat de contabilitatea oficială a firmei. Suma totală descoperită de inspectori se ridică la 4,3 milioane de lei, plătiți către 70 de persoane în perioada 2022-2025.
Cazul readuce în discuție o problemă veche a pieței muncii din România — practica salariilor "la negru" sau "plicul cu bani" — și arată, o dată în plus, cât de greu este pentru un angajat obișnuit să își dea seama, la momentul angajării, cât de mult din venitul real va fi trecut efectiv în declarațiile către stat. Cazul se adaugă unui șir mai lung de controale similare din ultimii ani, în care munca nedeclarată descoperită la firme din toată țara a scos la iveală sume de ordinul milioanelor de lei.
Cum a fost descoperit mecanismul de plată paralelă
Controlul face parte dintr-o campanie națională a ANAF axată pe sectorul HORECA, unul dintre domeniile în care autoritățile fiscale susțin de ani buni că se concentrează un procent important din economia informală. Complexul turistic vizat oferea, potrivit inspectorilor, o parte din veniturile angajaților printr-un circuit contabil paralel: banii ieșeau din firmă pe baza unor documente care nu reflectau situația reală, iar destinația lor finală — plata unor sume suplimentare de natură salarială — era mascată prin înregistrări false.
Elementul care a atras cel mai mult atenția în timpul verificărilor a fost o agendă fizică, găsită la fața locului, în care erau notate, sistematic, plățile informale făcute către personal. Practic, existau două evidențe paralele: una oficială, transmisă către stat, și una reală, cunoscută doar de conducerea firmei. Un astfel de sistem nu este singular — inspectorii antifraudă au mai descoperit scheme comparabile și în alte domenii, de la construcții la retail, iar unele dintre cele mai mari astfel de dosare, precum cel legat de un dezvoltator imobiliar din Iași acuzat de evaziune fiscală de peste 13 milioane de lei, arată amploarea pe care o pot avea aceste mecanisme atunci când rămân nedescoperite timp de mai mulți ani.
De ce salariile "la plic" afectează direct angajații, nu doar bugetul de stat
Discuția publică despre muncă nedeclarată se concentrează, de obicei, pe pierderea de venituri a statului — și în acest caz, suma reîncadrată fiscal a fost de 1,88 milioane de lei, bani pe care compania a fost obligată să îi achite la bugetul general consolidat. Însă efectul cel mai puțin vizibil, și de multe ori ignorat, este cel resimțit direct de angajați.
Atunci când o parte din venit este plătită informal, contribuțiile de asigurări sociale și de sănătate se calculează doar la partea oficială a salariului. Practic, un angajat care crede că are un venit lunar de, să spunem, 6.000 de lei, dar din care doar 3.500 de lei sunt trecuți în stat de plată, va acumula stagiu de cotizare și punctaj de pensie calculate la suma mai mică. Diferența nu se vede imediat, ci abia peste ani, la calculul pensiei sau la accesarea unor drepturi precum concediul medical sau indemnizația de șomaj. Nu întâmplător, tot mai mulți angajați caută să înțeleagă exact cum se calculează, de fapt, o pensie pornind de la veniturile reale trecute în declarații, tocmai pentru a evita surprizele neplăcute de la finalul carierei.
Reprezentanții ANAF au subliniat, în urma controlului, exact acest aspect: plata incompletă a contribuțiilor obligatorii nu lovește doar în veniturile statului, ci și în drepturile pe termen lung ale oamenilor care muncesc efectiv în acele companii.
Compania a plătit integral prejudiciul, dar controalele ANAF continuă
Potrivit informațiilor oficiale, complexul turistic din Vâlcea a achitat integral suma stabilită de inspectori imediat după finalizarea controlului, fără contestații ulterioare, ceea ce echivalează, în fapt, cu o recunoaștere a neregulilor constatate. Din perspectiva instituției, acest tip de rezolvare este considerat un rezultat pozitiv al verificărilor: banii ajung înapoi la buget, iar dosarul se închide administrativ, fără a mai fi nevoie de proceduri judiciare prelungite.
Totuși, ANAF a transmis clar că acest caz nu este izolat și că acțiunile de control în zona HORECA vor continua. Sectorul turistic și cel al alimentației publice rămân, potrivit datelor instituției, printre cele mai expuse fenomenului muncii nedeclarate, alături de construcții și transporturi. Verificările recente ale altor instituții cu atribuții similare confirmă aceeași tendință — de exemplu, controalele Inspecției Muncii au scos la iveală, doar la nivelul Bucureștiului, amenzi de 15 milioane de lei aplicate pentru zeci de angajați descoperiți fără contract de muncă, semn că fenomenul depășește cu mult un singur județ sau un singur domeniu de activitate.
Ce ar trebui să verifice un angajat înainte să accepte o astfel de ofertă
Pentru un angajat, cel mai simplu semnal de alarmă este discrepanța dintre suma discutată la interviu și suma trecută în contractul de muncă. Dacă diferența urmează să fie plătită "separat", în numerar, este un indiciu clar că acea parte de venit nu va genera niciun fel de protecție socială. Specialiștii în legislația muncii recomandă, în astfel de situații, cel puțin trei verificări simple, pe care orice persoană le poate face înainte de a semna un contract:
- Compararea venitului net promis verbal cu suma exactă trecută în contractul individual de muncă și în fluturașul de salariu.
- Solicitarea, periodic, a extraselor REVISAL, care arată exact ce venituri sunt raportate oficial pentru fiecare angajat.
- Verificarea, o dată pe an, a stagiului de cotizare acumulat la casa de pensii, pentru a observa din timp eventuale discrepanțe.
Aceste verificări nu previn direct existența unor scheme precum cea descoperită în Vâlcea, dar oferă unui angajat instrumentele necesare pentru a înțelege dacă venitul lui real este protejat corespunzător sau dacă, la fel ca în cazul celor 70 de persoane din acest dosar, o parte importantă din muncă rămâne, practic, invizibilă pentru sistemul de asigurări sociale.
Cazul complexului turistic din Vâlcea rămâne, deocamdată, un exemplu concret al modului în care economia informală supraviețuiește chiar și în firme aparent funcționale, cu activitate constantă și personal numeros. Iar faptul că întreaga schemă a funcționat aproape trei ani înainte de a fi descoperită arată, o dată în plus, cât de dificil este pentru autorități să identifice astfel de mecanisme fără controale amănunțite și repetate.
Un complex turistic din Vâlcea, prins cu 4,3 milioane de lei plătiți "pe sub mână". Angajații nu știau că nu li se calculează nici pensia, nici concediile
