@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Pe hârtie, Autostrada Unirii (A8) ar trebui să lege Moldova de Transilvania și, mai departe, de Republica Moldova. În realitate, tronsoanele din județul Iași se luptă de luni de zile cu contestații, cu hotărâri ale instanțelor și cu proceduri reluate. În plus, banii vin dintr-o sursă care vine la pachet cu un calendar strict, programul european SAFE. Într-un material publicat pe 9 noiembrie, Newsweek România relatează avertismentele unui activist civic, care spune că proiectul din Iași este „blocat" și că finanțarea ar putea fi pierdută. Iată ce se știe sigur, ce rămâne de clarificat și ce urmează în zilele următoare.
Sursa materialului este Cătălin Urtoi, membru fondator al asociației „Hai Că Se Poate", care susține construirea autostrăzii. Potrivit declarațiilor lui, citate prin News.ro, secțiunea din județul Iași, cea dintre Ungheni și Moțca, ar fi „complet blocată" de dispute juridice, iar finanțarea SAFE ar putea fi pierdută oricând. El se teme și pentru termenul de 2030 fixat de Comisia Europeană pentru cele patru tronsoane din județ. Despre sectorul montan, Leghin–Moțca, spune că are întârzieri mari, că proiectarea stă pe loc și că nu are o finanțare previzibilă.
Trebuie precizat că, în materialul Newsweek, aceste afirmații sunt singura sursă. Articolul nu include un răspuns din partea CNIR, a Guvernului sau a instanței, așa că ele trebuie citite ca opinia unui susținător al proiectului, nu ca o constatare oficială. Urtoi a mai spus că politicienii locali sunt indiferenți și că va propune asociației să organizeze un mare protest pentru A8; deocamdată nu există nici dată, nici loc pentru o astfel de acțiune.
Dincolo de declarații, articolul oferă un calendar concret, care poate fi urmărit:
Povestea nu este nouă. Încă din septembrie 2025, presa scria despre licitații blocate pe A8 la Iași, după ce un factor de evaluare folosit în mai multe proceduri a fost contestat; Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a dat câștig de cauză contestatarilor, iar CNIR a mers în instanță. Mai recent, pe 31 iulie 2026, CNSC a admis parțial trei contestații la tronsonul Târgu Frumos–Lețcani și a cerut o reevaluare punctuală a unor aspecte tehnice, estimată atunci pentru finalul lui septembrie. Iată un detaliu care arată cât de lent merge totul: lucrurile se tot reiau, iar fiecare hotărâre aduce un nou termen.
Pentru locuitorii din Moldova, miza este una practică. Autostrada ar scurta drumul spre Transilvania și ar scoate din trafic o parte din camioanele care circulă acum pe drumuri naționale aglomerate. Pentru Iași, care are în continuare legături rutiere limitate cu restul țării, un tronson terminat ar însemna timp câștigat și un acces mai bun la piețele din vest. Tocmai de aceea fiecare termen amânat în instanță este urmărit cu atenție de oamenii de afaceri și de administrațiile locale din zonă.
Ar fi greșit să tragem concluzia că întregul proiect stă pe loc. Digi24 a relatat, pe 2 iulie 2026, că a fost semnat ultimul lot al A8 finanțat prin SAFE, cel de la Iași–Ungheni, cu o valoare de 3,57 miliarde de lei, 15,5 kilometri de autostradă și aproximativ 5 kilometri peste Prut. Contractul ar urma să dureze 46 de luni, din care 10 pentru proiectare și 36 pentru execuție, iar premierul Ilie Bolojan a spus că termenul de finalizare, 2030, este cerut de contractul de finanțare SAFE. Tot atunci s-a vorbit despre începerea lucrărilor pe toate cele patru secțiuni în primăvara anului următor.
Cum se împacă aceste informații cu cele din relatarea Newsweek, în care ofertele pentru tronsonul Iași–Ungheni trebuie reevaluate? Din materialele consultate nu rezultă clar. Poate fi vorba de etape diferite ale aceleiași proceduri, de contestații formulate după semnare sau de lucruri pe care presa le-a descris diferit. Până când CNIR sau Ministerul Transporturilor nu explică situația, e prudent să nu se tragă concluzii: nici despre faptul că totul este pierdut, nici despre faptul că proiectul merge conform planului.
SAFE este un program european dedicat proiectelor cu rol dual, civil și militar. Potrivit relatărilor din presă, autostrăzile A7 și A8 ar putea primi prin el o finanțare totală de aproximativ 4,2 miliarde de euro. Condițiile sunt stricte: contractele de execuție trebuie semnate până în 2027, lucrările trebuie finalizate până în 2030, iar drumurile trebuie proiectate astfel încât să suporte tehnică militară grea. Din aceste motive, orice întârziere în instanță contează mai mult decât la un proiect finanțat din bugetul național.
Acesta este contextul în care apar îngrijorările de la Iași. Dacă termenele alunecă, ar putea apărea riscul pierderii unei părți din bani, dar în materialele consultate nu apare nicio decizie oficială în acest sens. Pentru cititorii de pe tot cuprinsul țării, merită ținut minte că A8 nu este singurul proiect care depinde de calendarul european. În analiza noastră despre autostrada A7 Bacău–Pașcani, apărută pe 26 octombrie, CNAIR arăta că deschiderea primului lot depinde în mare măsură de banii de la bugetul de stat, după încheierea finanțării PNRR la 31 august 2026.
Despre cealaltă parte a A8 am scris și noi: în 2025 am relatat că a fost semnată autorizația de construire pentru 22 km din autostrada Târgu Mureș–Târgu Neamț, tronsonul care ar urma să facă legătura cu A3. Iar pentru a înțelege cum se înscrie A8 într-o rețea mai mare, citește despre Autostrada Moldovei A7, proiectul care poate schimba transportul din România și despre stadiul lucrărilor la Autostrada Transilvania. Un exemplu de progres concret rămâne lotul 2 al Autostrăzii Moldovei, unde, la momentul scrierii (octombrie 2025), lucrările treceau de 80%. Atenție: ultimele două materiale sunt mai vechi, deci stadiile s-au putut schimba de la publicare.
Pe scurt, următoarele zile sunt importante: ședințele de pe 11 și 18 noiembrie pot arăta dacă procesele se apropie de final sau dacă mai urmează reluări. Până atunci, merită urmărite comunicările oficiale ale CNIR și ale Ministerului Transporturilor, nu doar apelurile la proteste.