@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Spre sfârșitul anului, șoferii din Moldova se uită cu speranță la șantierele A7, dar anunțul recent al CNAIR a răcit entuziasmul: cel mai avansat tronson dintre Bacău și Pașcani nu mai are bani din PNRR, iar deschiderea lui în 2026 depinde, în mare măsură, de o alocare de la bugetul de stat. Directorul general al companiei, Cristian Pistol, a evitat să promită o dată, ceea ce spune destul despre cât de strâns este calendarul.
Pe 14 octombrie, directorul CNAIR a explicat că pentru Lotul 1, Săucești–Trifești, finanțarea din PNRR s-a oprit la data de 31 august 2026, termenul-limită al programului european. Lucrările rămase trebuie plătite din bugetul de stat, iar CNAIR a cerut deja alocarea sumelor necesare. Pistol a spus clar că finalizarea lotului în acest an „depinde în mare măsură” de asigurarea finanțării de la buget, dar și de vremea din lunile următoare.
Nu a fost anunțată nicio sumă și nici un termen la care banii ar putea ajunge în conturile constructorului. Directorul CNAIR a promis, în schimb, că va comunica „transparent”, pe măsură ce lucrurile se clarifică, ce este realist să se deschidă în 2026. Formularea nu trebuie citită ca o veste proastă, dar nici ca o garanție: ea arată că, în acest moment, nici autoritatea care coordonează lucrările nu își asumă o dată concretă.
Lotul 1 are 30,3 kilometri și este construit de UMB, printr-un contract de 1,638 miliarde de lei fără TVA, semnat în martie 2023. Potrivit datelor oficiale, lucrările sunt aproape de 70% finalizate, iar pe șantier lucrează aproximativ 500 de muncitori și 350 de utilaje. În prezent, se lucrează la structura rutieră, la poduri și zone de servicii, la sistemele ITS, la parapeți și la marcaje.
Tronsonul Bacău–Pașcani este împărțit în trei loturi, toate încredințate aceluiași constructor, și fiecare are propriul ritm. Datele publicate în această lună arată un tablou inegal:
Concluzia practică este că, în acest moment, niciun lot nu este într-un stadiu care să permită o promisiune fermă de deschidere completă înainte de Revelion. Chiar dacă lucrările avansează, între un lot „aproape terminat” și unul pe care se circulă efectiv rămân recepții, probe și remedieri, etape care, în România, au dus de multe ori la amânări de luni de zile.
Cei care vor să urmărească povestea de la începuturi pot citi și materialul despre mobilizarea de amploare pe autostrada A7 Bacău–Pașcani, unde sunt descrise utilajele, volumele de terasamente și nodul de la Pașcani, cu legătura între A7 și A8.
Finanțarea prin PNRR a avut avantajul unui calendar clar, dar și dezavantajul unui termen rigid. Lucrările executate până la 31 august au fost decontate din fonduri europene, iar tot ce rămâne după această dată trebuie plătit din altă sursă. În lipsa banilor, șantierul nu se oprește de la o zi la alta, dar ritmul scade, iar riscul de întârzieri crește.
Mai este un context general care complică lucrurile. Guvernul are de gestionat, în aceeași perioadă, presiuni bugetare în mai multe sectoare, de la sănătate până la pensii, iar rectificarea bugetară este una dintre prioritățile declarate. Transporturile concurează, astfel, cu alte capitole pentru aceiași bani. Un alt exemplu de proiecte de transport ținute în loc de blocaje bugetare este cel al companiilor din sistemul feroviar, despre care am scris în blocarea bugetelor CFR și tensiunile cu sindicatele.
În plus, autostrada Moldovei nu este un proiect izolat. A7 este gândită să lege Bucureștiul de Siret, iar construcția avansează pe tronsoane. Pentru o imagine de ansamblu asupra miezului proiectului și a efectelor lui asupra transportului din țară, merită citit articolul despre Autostrada Moldovei A7 și proiectul care poate schimba transportul.
Pe hârtie, legătura rapidă dintre București și Pașcani, de aproximativ 390 de kilometri, ar combina A3 cu A7 și ar scurta substanțial drumul spre nordul Moldovei. În practică, șoferii care merg astăzi spre Bacău sau spre Pașcani trebuie să țină cont de două realități: o parte din drum este deja pe autostradă, iar restul rămâne pe drumuri naționale aglomerate.
Segmentele dinspre Focșani și Adjud sunt mai avansate. Despre stadiul pe cele trei loturi Focșani–Bacău, de circa 96 de kilometri, despre lotul 2, Domnești Târg–Răcăciuni și despre viaductul care leagă Adjudul de Bacău am relatat în materiale mai vechi; atenție, unele estimări de deschidere din acele articole s-au tot mutat, deci cifrele trebuie citite ca stadii de la data publicării, nu ca promisiuni valabile azi.
Racordarea noilor tronsoane la rețeaua existentă are și efecte imediate asupra traficului local. Anul acesta, de exemplu, CNAIR a închis complet Varianta Ocolitoare a Bacăului între 17 și 31 august, iar traficul a fost deviat prin oraș, pe DN 2. Astfel de restricții pot reveni, pe măsură ce lucrările se apropie de final.
Câteva lucruri merită ținute minte de cei care circulă pe această rută:
În acest moment, miza nu mai este doar construcția propriu-zisă, ci și decizia politică și financiară. Lotul 1 este cel mai aproape de final, dar nu poate fi terminat fără bani de la buget, Lotul 2 și-a depășit deja termenul, iar Lotul 3 are în față un termen de 12 decembrie. Rămâne de văzut dacă alocarea cerută de CNAIR va ajunge la timp și dacă iarna va permite lucrări de asfaltare și marcaje. Până atunci, singura informație sigură este cea transmisă de CNAIR: tot ce se va deschide în 2026 se va anunța când lucrurile se vor clarifica.
Informațiile din articol se bazează pe declarațiile CNAIR și pe date publice. Stadiile lucrărilor și termenele se pot modifica; pentru informații actualizate, consultă comunicatele oficiale ale CNAIR.