@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Mulți dintre noi tratăm somnul ca pe o variabilă de ajustare: dacă ziua are prea puține ore, le luăm de la noapte. Totuși, somnul nu este timp pierdut. În tot acest interval, creierul își sortează amintirile, corpul se reface, iar starea de spirit de a doua zi depinde în mare măsură de el. Întrebările pe care și le pun cei mai mulți sunt simple: de câte ore am nevoie și când ar fi bine să mă culc? Iată ce spun recomandările oficiale, ce arată un studiu despre ora de culcare și cum îți poți face propriul program, fără să te lași păcălit de reguli prea rigide.
În timpul somnului, potrivit explicațiilor din materialul nostru despre de ce este somnul esențial pentru sănătatea creierului, creierul triază informațiile primite peste zi, iar sistemul care elimină deșeurile metabolice din creier ar fi mai activ noaptea. Același text arată că lipsa somnului face ca zona cerebrală legată de emoții să reacționeze mai puternic, în timp ce capacitatea de raționament și autocontrol scade. Trebuie spus că articolul respectiv nu citează studii, așa că cifrele și mecanismele lui sunt explicații generale, nu dovezi pe care să le fi verificat.
Pentru riscurile pe termen lung există o sursă mai solidă. Academia Americană de Medicină a Somnului (AASM) și Societatea de Cercetare a Somnului au publicat în 2015 o declarație de consens a 15 experți: adulții ar trebui să doarmă regulat cel puțin șapte ore pe noapte pentru o sănătate optimă. Potrivit aceleiași declarații, un somn constant mai scurt este asociat cu creștere în greutate, diabet, hipertensiune, boli de inimă, accident vascular cerebral, depresie, imunitate slăbită și un risc mai mare de deces. Somnul insuficient scade și performanța și crește riscul de greșeli și de accidente. Aceste legături sunt asocieri observate în studii, nu înseamnă că o noapte scurtă îți provoacă o boală.
Centrele americane pentru controlul bolilor (CDC) dau următoarele repere pe vârste:
Atenție, însă: sursele nu sunt unitare. Euronews România, citând CDC și AASM, dă alte intervale: 9–12 ore pentru școlarii de 6–12 ani, 8–10 ore pentru adolescenți, minimum 7 ore (ideal 7–9) pentru adulții între 18 și 64 de ani și 7–9 ore după 65 de ani. Articolul Euronews este inconsecvent chiar în interior pentru vârstnici, unde textul spune 7–8 ore, iar lista 7–9. Diferențele vin din modul în care sunt grupate vârstele și din faptul că organizațiile folosesc recomandări diferite. Concluzia practică este că nu există un număr magic: CDC însuși spune că nevoile sunt individuale.
Pentru adulți, reperul sigur este între șapte și nouă ore. AASM notează că unii adulți pot avea nevoie de peste nouă ore, de exemplu tinerii sau persoanele cu boli cronice. Dormitul constant peste nouă–zece ore a fost legat, într-un studiu citat de Euronews, de probleme cardiovasculare și metabolice, dar și aici este vorba de o asociere: somnul foarte lung poate fi un semn al unei boli, nu neapărat cauza ei. Dacă ai nevoie permanent de mult mai mult somn decât ceilalți și tot ești obosit, discută cu medicul.
Un reper practic, nu o regulă medicală: dacă în intervalul de 7–9 ore te trezești singur, fără alarmă, și rămâi cu energie peste zi, probabil că ai găsit ritmul tău. Dacă adormi mereu în câteva secunde sau ațipești în timpul zilei, este posibil să nu dormi suficient.
Întrebarea „la ce oră?" are un răspuns mai puțin precis decât cea despre ore. Cel mai citat studiu pe tema asta, relatat în presa românească în noiembrie 2021, a urmărit 88.026 de persoane din Marea Britanie, cu vârsta medie de 61 de ani (58% femei). Participanții au purtat o săptămână un dispozitiv la încheietură care le măsura somnul, iar apoi au fost urmăriți în medie 5,7 ani. În acest timp, 3.172 dintre ei (3,6%) au dezvoltat boli cardiovasculare.
Rezultatul: riscul cel mai mic a apărut la cei care se culcau între 22:00 și 22:59. Cei care se culcau după miezul nopții aveau un risc cu aproximativ 25% mai mare, iar cei care adormeau înainte de 22:00 aveau un risc cu aproximativ 24% mai mare, față de grupul de referință. Autorii au observat că efectul ar fi fost mai evident la femei.
Ar fi o greșeală să interpretezi asta ca pe un ordin: „culcă-te la 22:30, altfel te îmbolnăvești". Iată de ce:
O idee mai utilă este să pornești de la ora la care trebuie să te trezești și să numeri înapoi. Dacă te scoli la 6:30 și vrei 7,5 ore de somn, trebuie să adormi în jur de 23:00; dacă te scoli la 7:00 și vrei 8 ore, adormi tot la 23:00. Ia în calcul 15–20 de minute până adormi, deci intră în pat cu aproximativ un sfert de oră mai devreme. Cheia nu este ora exactă, ci regularitatea: același interval, inclusiv în weekend, ajută ceasul intern al organismului, după cum se arată și în materialul nostru despre importanța somnului pentru creier.
Câteva obiceiuri simple, larg recomandate de specialiști în somn, te pot ajuta, chiar dacă efectele diferă de la om la om:
Insomnia nu înseamnă o noapte proastă. Potrivit unui medic ORL citat de Euronews, simptomele ar trebui să apară de cel puțin trei ori pe săptămână pentru a vorbi despre insomnie. Dacă te lupți cu adormitul sau cu trezirile de câteva săptămâni, dacă sforăi puternic și te trezești obosit sau dacă în timpul zilei ațipești fără voie, vorbește cu medicul de familie; sunt semne care merită verificate.
Pe scurt: țintește șapte–nouă ore, dacă ești adult, alege o oră de culcare pe care o poți ține zilnic și tratează somnul ca pe o parte din sănătate, nu ca pe un lux.