Cea mai mare problemă a ta nu tine de faptul că nu ai bani. Cea mai mare problema a ta tine de faptul ca nu stii cum sa faci bani.
În județul Galați, circa 104 persoane figurează cu pensii calculate la valoarea de 1 leu, în timp ce alți pensionari primesc sume mult mai consistente. Situația relevă dezechilibre majore în sistemul de pensii, care afectează percepția publică asupra echității și sustenabilității sistemului de protecție socială.
Această formulă nu implică faptul că beneficiarii primesc efectiv suma de 1 leu lunar. Pensia „calculată” la 1 leu reprezintă o situație formală, generată de aplicarea normelor vechi privind pensia de invaliditate și asigurările opționale. În realitate, persoanele respective beneficiază de suma minimă garantată, care, în prezent, este în jurul valorii de 1.281 lei. Ele se regăsesc în categoria celor care au reușit, pe baza legilor mai vechi, să se asigure pentru perioade foarte scurte, chiar de câteva zile sau săptămâni.
Sistemul legal care a permis aceste situații a fost modificat în 2018. Până atunci, cine se asigura pentru e.g. cod salarial, deși lucra doar o perioadă extrem de scurtă, putea intra în drepturi de pensie de invaliditate. După modificările legislative, astfel de cazuri nu mai sunt generate, însă cei care au beneficiat de ele au rămas în plata sistemului.
Pe de altă parte, contrastul nu poate fi mai evident: în același județ, cea mai mare pensie depășește 45.000 lei, fiind inclusiv în rândul foștilor magistrați. Această situație scoate în evidență diferențele enorme dintre pensiile extreme și mediile la nivel local.
Datele statistice ale Casei Județene de Pensii Galați arată că:
mii de pensionari sunt într-o situație vulnerabilă, cu pensii subsumate pragului minim;
numeroși beneficiari au venituri sub 3.000 lei;
doar un procent modest al pensionarilor primește pensii în zone superioare, ca 5.000–10.000 lei sau mai mult.
Aceste cifre reflectă structura contributivă și diferențele în istoricul de muncă și cotizare.
Fenomenul pensiei de 1 leu nu este doar o anomalie birocratică, ci un efect al legislației, al aplicării trecutului și al principiilor contributivității. Principalele elemente care au generat aceste cazuri sunt:
aplicarea normelor vechi care permiteau asigurări pe perioade minime;
înregistrarea acestor cazuri înaintea reglementărilor mai stricte;
transmiterea obligațiilor de plată către sistem, deși pensia calculată formal este neglijabilă.
Implicațiile pentru sistem sunt multiple:
Percepția publică: aceste cazuri alimentază nemulțumirea și neîncrederea în sistem, fiind percepute de majoritate ca simbol al inechității.
Sustenabilitate financiară: deși impactul financiar direct este redus, astfel de situații complică comunicarea și justificarea principiilor contributivității și echității.
Justiție socială: problema scoate în evidență necesitatea unor ajustări și corecții, astfel încât cei cu stagii de cotizare reale să nu perceapă că sistemul favorizează excepțiile.
Pentru a răspunde acestor situații, câteva măsuri pot fi avute în vedere:
revizuirea legislației și identificarea cazurilor excepționale care necesită corecție;
transparență în comunicare și explicarea modului în care sunt stabilite pensiile;
menținerea unor mecanisme de control și audit care să identifice cazurile similare;
eventuala plafonare a diferențelor extreme, pentru a evita disfuncționalitățile sociale și politice.
Cazul celor peste o sută de pensionari gălățeni cu pensii calculate la 1 leu, dar care primesc suma minimă garantată, evidențiază slăbiciunile unui sistem care, deși contributiv, continuă să genereze inechități aparente. Pentru sistemul de pensii, provocarea nu este doar financiară, ci și de credibilitate și echitate socială. Pentru beneficiari și pentru opinia publică, este esențial ca legislația și aplicarea ei să fie predictibile, corecte și explicate clar, ca să nu se creeze impresii de abuz sau discriminare.