@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Informații
Companie
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Categorii
Societatea de Transport București (STB) a ajuns, marți, 18 august 2026, în fața Tribunalului București, care analizează cererea companiei de intrare în procedura de insolvență. Dosarul, înregistrat săptămâna trecută, are STB drept debitor, în timp ce mai mulți furnizori — printre care Tinmar Energy, Electroputere VFU Pașcani și Romprest Servicii Integrate — figurează drept creditori.
Decizia vine după o perioadă lungă de acumulare a datoriilor la compania de transport public, iar Primăria Capitalei susține că insolvența este singura soluție viabilă pentru salvarea STB de la faliment și pentru protejarea bugetului municipalității de presiunea tot mai mare pe care o exercită această companie.
Ce s-a întâmplat: STB a cerut oficial insolvența
Procesul de intrare în insolvență a STB a fost pus în mișcare încă din 21 iulie 2026, când Consiliul General al Municipiului București a aprobat, cu 39 de voturi favorabile și șapte abțineri, declanșarea procedurii. Două săptămâni mai târziu, pe 6 august, compania a depus efectiv cererea la instanță, iar Tribunalul București a stabilit un prim termen de judecată pentru 18 august.
Odată deschisă procedura, judecătorul-sindic urmează să numească un administrator judiciar, care va prelua administrarea plăților și va elabora un plan de reorganizare a companiei, plan care va trebui aprobat ulterior de creditori. Primăria Capitalei a precizat că subvenția acordată STB va continua să acopere cheltuielile curente — salarii, combustibil, piese de schimb — iar pentru plata datoriilor istorice va fi folosit un cont escrow separat.
Nu este prima dificultate financiară raportată în ultima perioadă la nivelul companiilor municipale din Capitală. Contextul mai larg al reformelor administrative din București poate fi urmărit și în cazul concedierilor anunțate la Primăria Capitalei, unde sute de posturi ar putea fi desființate, parte a unui efort mai amplu de reducere a cheltuielilor administrative.
De ce a ajuns STB în această situație: datorii de miliarde de lei
Sursa principală a problemelor financiare ale STB este o datorie uriașă către ANAF, estimată la aproximativ 1,49 miliarde de lei, generată de o decizie a conducerii companiei din perioada 2019-2020 de a nu vira către stat TVA-ul și contribuțiile salariale reținute de la angajați. Din această sumă, peste 400 de milioane de lei reprezintă exclusiv penalități acumulate de-a lungul anilor.
O altă datorie semnificativă este cea către furnizorul de material rulant Electroputere VFU Pașcani: pentru un contract inițial în valoare de 305 milioane de lei, penalitățile de întârziere au dus valoarea totală a datoriei la peste un miliard de lei. Potrivit calculelor prezentate de Primăria Capitalei, dacă la costurile de operare ale transportului public de suprafață se adaugă toate datoriile și penalitățile acumulate, suma cumulată ajunge la nivelul întregului buget anual al municipalității, undeva la 5,6 miliarde de lei.
Autoritățile locale au explicat că principalul vinovat pentru degradarea situației financiare este managementul defectuos exercitat în ultimii ani, dar și lipsa de rezultate a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (ADI TPBI), structura responsabilă cu organizarea și monitorizarea transportului public din regiunea metropolitană. Problemele de management și de disciplină financiară nu sunt singulare în cadrul companiei: recent, presa a relatat și despre „biletul salarial” triplat acordat la Centrul de Sănătate STB, un episod care a stârnit controverse legate de modul în care au fost cheltuiți banii companiei.
Ce spune primarul general Ciprian Ciucu despre necesitatea insolvenței
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a susținut public decizia STB de a cere insolvența, explicând că transportul public de suprafață consumă, în prezent, 34% din bugetul Primăriei Municipiului București. Edilul a subliniat că, pentru ca un serviciu public să poată fi livrat cetățenilor pe termen lung, prima condiție este ca acesta să fie suportabil din punct de vedere bugetar — o condiție pe care actualul nivel al datoriilor STB o punea în pericol.
„Este decizia corectă”, a scris primarul pe pagina sa de Facebook, adăugând că procedura va fi urmată de un plan de restructurare care nu va afecta continuitatea serviciului de transport și nici salariile șoferilor, vatmanilor și muncitorilor implicați. Ciucu a mai transmis că investițiile în sistemul de transport public vor continua în paralel cu procesul de reorganizare a companiei.
Oficialul a atras atenția și asupra rolului ADI TPBI, avertizând că structura va trebui fie să își îndeplinească atribuțiile pentru care a fost înființată, fie va fi desființată, întrucât o mare parte din responsabilitatea pentru explozia costurilor de operare din ultimii cinci ani îi aparține. Costurile ridicate ale transportului public rămân un subiect sensibil la nivelul Capitalei, similar cu situația creșterii prețului călătoriei cu metroul, unde biletele s-au scumpit începând cu 1 mai, un alt semnal al presiunii tot mai mari asupra bugetelor operatorilor de transport din București.
Ce se schimbă pentru pasageri și angajați
Potrivit precizărilor oficiale ale Primăriei Capitalei, intrarea STB în procedura de insolvență nu presupune oprirea transportului public, reducerea numărului de autobuze, tramvaie sau troleibuze și nici afectarea salariilor angajaților. Procedura are ca scop, dimpotrivă, protejarea companiei de eventualele popriri pe conturi și de acumularea în continuare a penalităților uriașe către creditori, ceea ce ar fi putut duce, în lipsa acestei măsuri, la un blocaj financiar total.
Nemulțumirile legate de costurile ridicate ale transportului public din Capitală s-au manifestat, în ultima perioadă, și prin critici publice legate de eficiența cheltuielilor din sistem, printre care s-a numărat și criticarea „armatei de paznici” de la metrou de către premierul Ilie Bolojan, context în care au fost prezentate și costurile anuale ale serviciilor de pază din cadrul Metrorex. Aceste discuții alimentează dezbaterea mai amplă privind eficiența cheltuielilor din companiile de transport public deținute de stat sau de autoritățile locale.
Dincolo de aspectele strict financiare, siguranța operațională a STB a fost, la rândul ei, pusă sub semnul întrebării în ultimii ani, inclusiv prin incidente precum cel în care un tramvai plin cu pasageri a plecat de pe loc fără vatman, un episod care a ridicat semne de întrebare privind procedurile interne ale companiei. Rămâne de văzut ce va decide instanța la termenul de marți și cât va dura procesul de restructurare a STB, în contextul în care investițiile în infrastructura de transport a Capitalei continuă, de la extinderea rețelei de metrou până la modernizarea liniilor de tramvai.
Tribunalul București discută cererea STB de intrare în insolvență. Ce înseamnă pentru bucureșteni
