@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Una dintre întrebările frecvente pe care le au românii atunci când își estimează viitoarea pensie este dacă anii petrecuți la facultate contează la calculul final. Răspunsul este afirmativ, dar cu nuanțe importante pe care puțini absolvenți le cunosc în detaliu: studiile universitare pot fi valorificate la pensie, însă nu în același fel ca perioadele efectiv lucrate, iar regulile de recunoaștere sunt destul de stricte.
Potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, studiile universitare urmate la zi sau, potrivit terminologiei actuale, cu frecvență, sunt considerate perioade asimilate stagiului de cotizare, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. O perioadă asimilată este, practic, un interval în care o persoană nu a contribuit efectiv la sistemul public de pensii, dar pe care legea îl recunoaște și îl valorifică la stabilirea drepturilor de pensie.
Pentru ca anii de facultate să fie recunoscuți, trebuie îndeplinite mai multe condiții cumulative: studiile trebuie să fi fost urmate la o instituție de învățământ superior acreditată, forma de învățământ să fi fost, de regulă, cu frecvență (la zi), iar programul de studii să fi fost finalizat cu obținerea diplomei corespunzătoare — de licență, de master sau de doctor, în funcție de ciclul de studii urmat. Simplul fapt că o persoană a fost înscrisă la o facultate nu este suficient pentru a valorifica acea perioadă la pensie, în lipsa finalizării efective a studiilor.
Regula vine și cu o limitare importantă: dacă o persoană a urmat mai multe instituții de învățământ superior sau mai multe programe de același nivel, poate fi valorificată o singură perioadă de studii pentru fiecare nivel absolvit, la alegere. Practic, anii petrecuți la o a doua facultate, urmată în paralel sau ulterior primei, nu se adaugă automat la stagiul asimilat deja recunoscut pentru primul ciclu de studii de același nivel.
Pe lângă studiile de licență, legea recunoaște, în aceleași condiții, și perioadele de masterat și doctorat ca stagii asimilate — cu mențiunea că fiecare dintre aceste cicluri trebuie să fi fost, la rândul lui, urmat la zi sau cu frecvență și finalizat cu diplomă, fără să se suprapună cu o perioadă în care persoana a fost deja asigurată în sistemul public de pensii printr-un loc de muncă.
O precizare esențială, care generează adesea confuzie, este că anii de facultate nu produc puncte de stabilitate — mecanismul introdus de noua lege a pensiilor, care oferă un plus semnificativ la pensia finală pentru fiecare an de stagiu de cotizare contributiv care depășește pragul de 25 de ani. Punctele de stabilitate se calculează exclusiv pentru perioadele în care au fost plătite efectiv contribuții sociale, ceea ce exclude automat perioadele asimilate, inclusiv studiile universitare.
Pentru fiecare an de facultate recunoscut ca stagiu asimilat este luat însă în calcul un punctaj de aproximativ 0,25 puncte. Raportat la valoarea de referință folosită în 2026, menținută de Casa Națională de Pensii Publice la 81 de lei, acest lucru înseamnă un plus de aproximativ 20 de lei la pensia lunară pentru fiecare an de facultate absolvit — o sumă modestă, dar care se adaugă, an de an, la stagiul recunoscut de lege pentru fiecare absolvent.
Este important de subliniat că anii de facultate nu pot fi folosiți pentru a completa stagiul minim contributiv necesar deschiderii dreptului la pensie. Dacă unei persoane îi lipsesc ani din stagiul minim contributiv de 15 ani, facultatea nu rezolvă, prin ea însăși, această problemă, întrucât stagiile asimilate au un regim distinct de cel al perioadelor contributive reale. Pentru cei care vor să înțeleagă mai bine diferența dintre cele două tipuri de stagii și modul în care acestea influențează vârsta de pensionare, poate fi util și un ghid despre cum îți poți calcula, în mod concret, vârsta la care ai dreptul să ieși la pensie, care explică distincția dintre stagiul minim și cel complet de cotizare.
Una dintre situațiile cel mai frecvent întâlnite este cea a studenților care au avut, în paralel cu facultatea, și un loc de muncă pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale. În acest caz, legea este clară: perioadele nu se cumulează, iar aceeași perioadă calendaristică nu poate fi valorificată de două ori. Dacă o persoană a lucrat pe toată durata celor trei sau patru ani de facultate și a realizat, în acest interval, stagiu de cotizare contributiv, anii de studii nu se adaugă la perioada deja lucrată — la calculul pensiei va fi luat în considerare doar stagiul contributiv real, nu și cel asimilat pentru aceeași perioadă.
Situația se schimbă atunci când activitatea profesională acoperă doar o parte din durata studiilor. De exemplu, dacă o persoană a lucrat doar în ultimul an al facultății, primii ani de studii pot fi valorificați ca perioadă asimilată, iar ultimul an este luat în calcul ca stagiu de cotizare realizat prin muncă efectivă, cu contribuțiile aferente plătite la momentul respectiv. Practic, sistemul permite o combinație a celor două tipuri de stagii, atât timp cât nu se suprapun calendaristic.
Acest tip de regulă, prin care perioadele asimilate și cele contributive nu se cumulează dacă se suprapun, se regăsește și în alte situații similare recunoscute de legea pensiilor — de exemplu, concediul pentru creșterea copilului urmează o logică apropiată. Diferența și asemănările dintre aceste tipuri de perioade asimilate sunt explicate pe larg într-un articol dedicat modului în care este luat în calcul la pensie concediul pentru creșterea copilului, util pentru oricine vrea să înțeleagă mai bine mecanismul general al perioadelor asimilate din noua lege a pensiilor.
Pentru cei ale căror cariere au inclus perioade fără nicio formă de asigurare — nici stagiu contributiv, nici perioade asimilate recunoscute de lege —, există totuși o soluție de completare a vechimii. Persoanele interesate pot afla mai multe despre acest mecanism într-un articol despre costul real al achiziționării de vechime pentru pensie în 2026, o variantă utilă mai ales pentru cei cărora le lipsesc ani întregi din stagiul minim necesar pentru deschiderea dreptului la pensie.
La momentul pensionării, casa teritorială de pensii poate solicita mai multe documente pentru a recunoaște perioada de studii ca stagiu asimilat: diploma de licență, de master sau de doctor, după caz, precum și foi matricole sau adeverințe emise de instituția de învățământ, atunci când sunt necesare clarificări suplimentare privind durata normală a studiilor sau forma de învățământ urmată. Lipsa unei diplome sau o adeverință incompletă pot schimba modul în care este calculat stagiul de cotizare, motiv pentru care specialiștii recomandă păstrarea acestor documente pe tot parcursul vieții active, nu doar în apropierea vârstei de pensionare.
Pentru cei care au avut o carieră mixtă, cu perioade contributive și perioade asimilate alternate — facultate, apoi muncă, eventual concediu pentru creșterea copilului sau alte întreruperi —, cea mai sigură metodă de a afla exact cum vor fi valorificate toate aceste perioade rămâne o verificare directă la casa teritorială de pensii de domiciliu, cu mult înainte de data estimată a pensionării. Această verificare din timp poate evita surprize neplăcute la momentul depunerii dosarului final, mai ales pentru absolvenții care au urmat mai multe programe de studii sau care nu mai dețin toate documentele originale ale perioadei de facultate.
Anii de facultate pot conta, așadar, la pensie, dar efectul lor rămâne unul limitat comparativ cu anii efectiv lucrați și cotizați. Ei ajută la îndeplinirea condițiilor de vechime necesare pentru deschiderea dreptului la pensie și aduc un plus modest la punctajul final, însă nu generează puncte de stabilitate și nu pot substitui, în niciun caz, anii reali de muncă atunci când vine vorba despre valoarea finală a pensiei. Pentru oricine se apropie de vârsta de pensionare, cunoașterea exactă a acestor reguli — și verificarea din timp a documentelor necesare — rămâne cel mai sigur mod de a evita neplăcerile la momentul stabilirii drepturilor de pensie.