Deschiderea a două loturi importante de pe Autostrada Moldovei A7 a devenit, în ultimele zile, subiect de dispută chiar în interiorul Ministerului Transporturilor. Deși lotul Adjud–Răcăciuni este aproape finalizat și ar putea fi dat în circulație mai devreme, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a decis să îl deschidă simultan cu lotul vecin, Răcăciuni–Bacău, abia în luna august — o decizie criticată public chiar de un secretar de stat din minister. Episodul readuce în atenția publică o problemă mai veche a marilor șantiere de infrastructură din România: decalajul dintre stadiul real al lucrărilor și momentul în care un tronson ajunge, efectiv, să fie deschis traficului.

Un lot gata, dar ținut "în așteptare" până în august

Potrivit informațiilor prezentate recent, lucrările pe lotul Adjud–Răcăciuni au ajuns la un stadiu fizic de peste 95%, fiind considerate practic finalizate. Cu toate acestea, CNAIR a decis să nu deschidă separat acest sector, motivând că, la capătul lotului, se află nodul rutier de la Răcăciuni, care se conectează direct cu un drum județean. Traficul ar urma să treacă apoi peste o cale ferată la nivel, urmată de o intersecție considerată riscantă de reprezentanții companiei de drumuri. Situația nu este singulară: și în cazul altor tronsoane de autostradă finalizate parțial, autoritățile au invocat, în trecut, motive similare legate de siguranța conexiunilor cu drumurile existente pentru a amâna deschiderea imediată a unor sectoare aparent gata de circulație.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a contestat public acest raționament, întrebând retoric de ce a mai fost construit, în aceste condiții, un nod rutier estimat la 50 de milioane de lei, dacă soluția finală rămâne, oricum, conectarea printr-un drum județean considerat nesigur. Potrivit oficialului, reprezentanții CNAIR nu au avut un răspuns clar la această întrebare, iar decizia rămasă în vigoare este ca lotul Adjud–Răcăciuni să fie deschis traficului abia odată cu finalizarea lotului vecin, Răcăciuni–Bacău, programată tot pentru luna august.

Ministrul Transporturilor: obiectivul rămâne termenul din PNRR

Într-o poziție ceva mai temperată, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a subliniat că prioritatea rămâne respectarea termenului asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit ministrului, la jumătatea lunii iulie, lucrările pe lotul Răcăciuni–Bacău ajunseseră la aproximativ 67%, iar ritmul actual al șantierului ar trebui să permită finalizarea în termenul stabilit prin finanțarea europeană.

Diferența de ritm dintre cele două tronsoane explică, într-o oarecare măsură, decizia CNAIR: lotul Adjud–Răcăciuni este aproape gata, în timp ce lotul Răcăciuni–Bacău mai are încă lucrări importante de finalizat, inclusiv la un obiectiv considerat critic pentru respectarea termenului general — viaductul de la Cleja, o structură de peste 1.200 de metri lungime, construită pentru trecerea peste calea ferată. Acolo se montează în prezent grinzi și se execută lucrări de betonare, etape esențiale înainte ca sectorul să poată fi dat integral în circulație. Un secretar de stat din minister a avertizat, încă de acum peste o lună, că finalizarea la timp a acestui viaduct reprezintă, de fapt, elementul decisiv pentru ca întregul calendar al proiectului să fie respectat, dat fiind că orice întârziere la acest obiectiv s-ar putea propaga automat asupra datei de deschidere a întregului lot Răcăciuni–Bacău.

De ce contează termenul de 31 august pentru fondurile europene

Presiunea pentru respectarea calendarului nu este una administrativă oarecare. Cinci loturi ale secțiunilor Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani sunt finanțate direct din granturi nerambursabile prin PNRR, ceea ce înseamnă că întârzierile peste termenul-limită de 31 august ar putea pune în pericol accesarea integrală a fondurilor europene alocate pentru aceste tronsoane de autostradă. Constructorul UMB, responsabil pentru execuția lucrărilor pe sectorul dintre Adjud și Bacău, are în prezent mobilizați mii de muncitori și sute de utilaje pentru a respecta acest calendar, iar Ministerul Transporturilor a redus perioada de plată a facturilor tocmai pentru a susține ritmul de lucru al constructorului.

Situația de pe Autostrada Moldovei A7 face parte dintr-un proiect mai amplu, considerat unul dintre cele mai importante investiții în infrastructură din ultimii ani, capabil să schimbe semnificativ transportul rutier din estul țării. Deschiderea graduală a diferitelor tronsoane a fost urmărită îndeaproape încă din perioada în care primele porțiuni ale lotului 2 au intrat în circulație, context în care întârzierile ulterioare au generat frustrare atât în rândul autorităților, cât și al șoferilor care așteaptă finalizarea completă a arterei rutiere.

Stadiul lucrărilor pe întreaga Autostradă Moldovei

Pe lângă loturile aflate în centrul disputei actuale, restul șantierului Autostrăzii Moldovei avansează în ritmuri diferite. Sectorul dintre Adjud și Bacău, care include viaductul considerat cheie pentru legătura dintre cele două orașe, rămâne unul dintre cele mai urmărite tronsoane ale întregului proiect, tocmai din cauza complexității tehnice a lucrărilor de pe acesta.

În paralel, pe segmentul Focșani–Bacău, lucrările avansează pe aproximativ 96 de kilometri de autostradă, în timp ce pe tronsonul Bacău–Pașcani a fost semnalată, la rândul ei, o mobilizare de amploare a echipelor de construcție, semn că presiunea termenelor PNRR se resimte pe întreaga lungime a proiectului, nu doar pe sectorul aflat acum în centrul disputei dintre CNAIR și Ministerul Transporturilor.

Proiectele de infrastructură rutieră din România continuă, de altfel, să avanseze pe mai multe fronturi simultan, inclusiv în alte zone ale țării, unde autorizația de construire pentru un nou tronson de autostradă din Moldova a fost semnată oficial, confirmând intenția autorităților de a continua extinderea rețelei de autostrăzi dincolo de proiectele aflate deja în execuție avansată.

Decizia CNAIR de a deschide simultan cele două loturi ale Autostrăzii Moldovei, în luna august, în loc să dea în circulație mai devreme tronsonul aproape finalizat, ilustrează o tensiune mai veche între ritmul real al șantierelor și modul în care sunt gestionate deschiderile parțiale ale infrastructurii rutiere din România. Criticile publice venite chiar din interiorul Ministerului Transporturilor arată că nici măcar oficialii implicați direct în proiect nu sunt întotdeauna de acord cu argumentele tehnice invocate de compania responsabilă de administrarea drumurilor naționale. Rămâne de văzut dacă termenul de 31 august va fi respectat pentru ambele loturi, având în vedere presiunea suplimentară legată de păstrarea finanțării europene nerambursabile alocate prin PNRR.

Pentru șoferii care așteaptă finalizarea completă a Autostrăzii Moldovei, disputa dintre CNAIR și reprezentanții ministerului confirmă, cel puțin, un lucru: chiar dacă un tronson pare gata de circulație pe hârtie, deschiderea lui efectivă depinde de o serie întreagă de factori administrativi și tehnici care nu sunt întotdeauna vizibile din exterior. În lipsa unei explicații clare din partea CNAIR cu privire la motivul pentru care nodul rutier de 50 de milioane de lei de la Răcăciuni nu poate susține, deocamdată, o deschidere separată a lotului Adjud–Răcăciuni, întrebarea ridicată public de secretarul de stat Horațiu Cosma rămâne, cel puțin pentru moment, fără un răspuns oficial mulțumitor.

Autostrada Moldovei A7: loturile Adjud–Răcăciuni și Răcăciuni–Bacău vor fi deschise simultan, deși unul e aproape gata

30 iulie 2026