@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Informații
Companie
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Categorii
Dacă ai visat să-ți cumperi o casă anul acesta, probabil ai simțit deja că ținta se mută mai repede decât economiile tale. Locuințele continuă să se scumpească în România, iar ritmul este mai alert decât media europeană. În același timp, piața nu mai arată la fel peste tot: chiriile încep să scadă, cumpărătorii sunt mai selectivi, iar câteva orașe din țară au depășit deja nivelul de 2.000 de euro pe metru pătrat. Iată ce spun cifrele, de ce se scumpesc locuințele și ce poți face dacă ești în căutare.
Cât s-au scumpit locuințele: cifrele oficiale și cele din piață
Potrivit unei analize realizate de platforma Imobiliare.ro, publicată la finalul lunii octombrie, prețul mediu al unui apartament pus la vânzare în România a ajuns la aproximativ 114.900 de euro, cu aproape 5% mai mult decât în urmă cu un an. Pe metru pătrat util, prețul mediu cerut era de circa 2.019 euro în septembrie, în creștere cu 5,7% față de septembrie 2025. În cazul caselor, bugetul mediu este de aproximativ 170.000 de euro, cu o creștere de 6,9%, iar prețul pe metru pătrat urcă, potrivit aceleiași analize, cu 7,8%.
Datele oficiale arată o accelerare și mai puternică. Conform Eurostat, prețurile locuințelor din România au crescut în primul trimestru din 2026 cu 7,8% față de aceeași perioadă din 2025, peste media Uniunii Europene, de 5,1%. Față de trimestrul precedent, creșterea a fost de 3,2%, comparativ cu 1,2% în UE. România nu se află, totuși, în topul scumpirilor: Portugalia (17,8%), Bulgaria (14,8%) și Slovacia (14,4%) au înregistrat creșteri mai mari.
Merită o precizare importantă: cifrele din platformele imobiliare reprezintă prețuri cerute, nu prețuri la care s-au semnat efectiv contractele la notar. Diferența dintre cele două poate fi, în funcție de oraș și de perioadă, destul de mare, așa că ele arată mai ales direcția pieței, nu valoarea exactă a unei tranzacții.
Orașele și zonele în care prețurile au urcat cel mai mult
Harta scumpirilor nu este uniformă. Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș, cu prețuri de peste 3.300 de euro pe metru pătrat util la apartamente (în creștere cu aproximativ 5% într-un an), singurul care depășește acest prag. Urmează București, cu 2.312 euro pe metru pătrat, și Brașov, cu 2.309 euro. Mai jos se află Craiova (2.142 de euro), Sibiu (2.034), Constanța (2.020), Iași (2.000), Târgu Mureș (1.994), Timișoara (1.984) și Oradea (1.885).
Ca ritm de creștere, o analiză preluată în presă arată că în București scumpirea ar fi fost de aproximativ 8,6% într-un an, iar în Timișoara de 8,2%, în timp ce Sibiul a urcat cu circa 7%. Cele mai mari salturi apar însă în orașe mici: Reșița, cu 15,4%, deși rămâne cea mai ieftină reședință de județ, sub 1.000 de euro pe metru pătrat, și Zalău, cu 15,3%. Pe de altă parte, există și scăderi: în Călărași și Brăila, prețurile au coborât cu aproximativ 3%.
Aceste diferențe arată o piață în care cererea se concentrează în orașele cu salarii mari, universități și locuri de muncă bine plătite, în timp ce în restul țării dinamica depinde de oferta locală. Analiza noastră despre cum cresc prețurile locuințelor în 2026, în timp ce cumpărătorii devin tot mai selectivi descrie același tipar: tranzacțiile cresc mai lent, negocierile durează mai mult, iar cumpărătorii compară mai multe oferte și evită proiectele incerte sau dezvoltatorii fără istoric.
De ce se scumpesc locuințele: oferta, costurile, taxele și creditele
Explicațiile se adună din mai multe direcții. Prima este oferta limitată de locuințe noi în orașele mari, față de o cerere constantă. A doua sunt costurile de construcție: potrivit estimărilor din materialul despre cât costă să construiești o casă în 2026, investiția ajunge între 700 și peste 1.000 de euro pe metru pătrat construit, cu materialele reprezentând între 40% și 60% din buget și cu o penurie de muncitori calificați care împinge în sus manopera.
A treia explicație este fiscală. De la 1 august 2025, locuințele noi sunt taxate cu TVA de 21%, față de 9% anterior, ceea ce, potrivit calculelor din analiza despre TVA mai mare la locuințe, a adăugat peste 9.000 de euro la un apartament de 80.000 de euro. Cei care au semnat un antecontract notarial și au plătit un avans de cel puțin 20% până la 31 iulie 2025 au păstrat cota de 9%, cu condiția ca livrarea să aibă loc până la 31 decembrie 2026.
A patra explicație este costul banilor. Indicele IRCC, folosit pentru creditele în lei cu dobândă variabilă, este de 5,57% pentru ultimul trimestru al anului, iar marja băncii se adaugă peste el, ceea ce ține dobânda totală, de regulă, în jur de 7–8% pe an. Rata ridicată face ca multe familii să aleagă apartamente mai mici sau zone mai ieftine, dar nu oprește cererea. În materialul despre românii care amână cumpărarea unei locuințe am descris cum prețurile, în unele orașe, s-au apropiat de dublul nivelului dinainte de pandemie.
Nu în ultimul rând, piața a fost zguduită de cazuri de fraudă în construcțiile pe plan. În august, anchetatorii au făcut 19 percheziții într-un dosar în care ar fi fost încasate avansuri pentru apartamente dintr-un complex care nu a fost construit, cu un prejudiciu estimat la aproximativ 16 milioane de lei, potrivit relatării despre dosarul cu aceleași apartamente promise mai multor oameni. Ancheta este într-un stadiu incipient, iar concluzia practică este una singură: verifică orice dezvoltator înainte să dai un avans.
Ce înseamnă pentru cumpărători și chiriași: chiriile scad, creditele rămân scumpe
Pentru cine închiriază, există și o veste mai bună. Potrivit unui studiu realizat de platforma apartamente.org, chiriile cerute au scăzut în medie cu 1,12% între 26 septembrie și 26 octombrie 2026, în toate cele 16 orașe monitorizate. Aproximativ 15,7% dintre proprietari au redus prețurile, față de 12,3% luna precedentă, iar în București procentul a fost de 16,4%. Chiria mediană cerută în Capitală era de aproximativ 620 de euro pe lună. Scăderea este totuși una modestă, iar în vară, înainte de noul an universitar, cererea de chirii crescuse puternic, cu diferențe de până la 550 de euro între sectoare, după cum arată analiza despre prețul chiriilor în București.
Pentru cine vrea să cumpere, câteva lucruri merită verificate:
- Calculează ce îți permiți, nu ce ți se aprobă. Băncile limitează rata, de regulă, la aproximativ 40% din venitul net, dar bugetul tău real poate fi mai mic.
- Compară chiria cu rata. Un calculator te ajută să vezi diferența; găsești unul în materialul despre chirie sau credit în București.
- Verifică programele de stat. Pentru locuințe de până la 140.000 de euro, programul Noua Casă cere un avans minim de 5% (până la 70.000 de euro) sau de 15% (între 70.001 și 140.000 de euro); condițiile se pot modifica, deci confirmă-le la bancă.
- Fii prudent cu apartamentele pe plan. Cere antecontract la notar, verifică autorizația și istoricul dezvoltatorului.
Nu există un consens asupra evoluției de aici încolo. Unii analiști anticipă o stabilizare, cu ajustări pentru proprietățile care stau mult nevândute, dar o scădere majoră de prețuri nu este considerată scenariul de bază. Pentru cei care așteaptă momentul perfect, riscul este ca prețurile și costurile să crească mai repede decât economiile, iar cei care cumpără prea repede se pot trezi cu o rată prea grea. Nu există o regulă valabilă pentru toți: contează stabilitatea veniturilor, avansul disponibil și perioada în care plănuiești să rămâi în locuință.
Piața imobiliară în 2026: cât s-au scumpit locuințele, unde cresc cel mai mult prețurile
