@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Informații
Companie
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Categorii
Când spui că „România pierde populație", mulți dau din cap și trec mai departe, pentru că au mai auzit-o. Cifrele lunare publicate de Institutul Național de Statistică (INS) te obligă totuși să te oprești: în septembrie 2026, la fiecare zece copii născuți au murit aproape paisprezece oameni. Nu este o excepție de un an sau de o lună, ci o tendință care se vede în statisticile din 2025 și în cele din toamna aceasta. Iată ce spun datele, de ce se întâmplă și ce înseamnă pentru pensii, școli și spitale.
Cifrele lunii septembrie: 1,4 decese la fiecare naștere
Potrivit datelor INS relatate de presă pe 10 noiembrie, în septembrie 2026 s-au născut 13.143 de copii, iar decesele au fost 17.834 (9.407 bărbați și 8.427 femei). Diferența, adică sporul natural negativ, a fost de 4.691 de persoane. Cu alte cuvinte, numărul deceselor a fost de aproximativ 1,4 ori mai mare decât al nașterilor, ceea ce înseamnă, rotunjit, 14 decese la 10 nașteri. Raportul exact este puțin sub 1,4, dar INS și presa îl rotunjesc în acest fel.
Față de luna anterioară, nașterile au scăzut cu 100 (0,8%), iar decesele cu 1.041 (5,5%). Comparația cu septembrie 2025 este ușor mai blândă: nașterile au fost mai puține cu 158 (1,2%), iar decesele mai puține cu 330 (1,8%), așa că pierderea naturală, de 4.691, a fost un pic mai mică decât cea de 4.863 de un an mai devreme.
Nu trebuie să tragi concluzia că situația se îndreaptă. Luna august fusese mult mai grea: 13.243 de nașteri față de 18.875 de decese, adică o scădere naturală de 5.632 de persoane, mai mare decât cea din august 2025 (5.117). În iulie, diferența fusese de 5.280. Cifrele lunare mai oscilează, iar o lună mai bună nu schimbă imaginea de ansamblu. Observă și un detaliu: nașterile rămân foarte stabile, în jur de 13.000 pe lună, pe când decesele au variații mai mari, iar diferența dintre ele face adevărata pierdere.
Ce arată cifrele pe termen mai lung
Lunile din 2026 se așază într-un tablou deja cunoscut. Potrivit INS, citat de presă, în 2025 au fost înregistrați 145.700 de copii născuți vii, dintre care 134.200 în țară și 11.400 în străinătate. Este cel mai mic număr din 1930 încoace (cu excepția perioadei celui de-al Doilea Război Mondial, pentru care nu există date). La 1 ianuarie 2026, România avea 3.669.800 de persoane sub 18 ani, cu 886.800 mai puține decât la 1 ianuarie 2006, adică o scădere de aproape 19,5% în douăzeci de ani. INS leagă această evoluție atât de natalitatea scăzută, cât și de migrația internațională.
Cea mai recentă estimare a populației rezidente pe care am găsit-o este cea de la 1 ianuarie 2025: 19,043 milioane de locuitori, cu 24.400 mai puțini decât cu un an înainte. În 2024, decesele au depășit nașterile cu 100.900 de persoane, dar migrația netă a fost pozitivă, cu 71.300 de persoane, deci a acoperit o parte din pierdere. Populația îmbătrânește și ea: persoanele de peste 65 de ani reprezentau 20,3% din total, iar copiii de până la 14 ani doar 15,4%.
Aici apare o diferență pe care merită să o înțelegi. Populația „rezidentă" nu este totuna cu numărul persoanelor cu acte în România, iar cifrele depind de felul în care sunt calculate migrația și șederea în străinătate. De aceea, e bine să compari mereu aceleași tipuri de indicatori și să verifici ce măsoară fiecare.
De ce se întâmplă: copii mai puțini, locuințe scumpe și sistem sub presiune
Nu există un singur motiv, iar statisticile lunare nu explică de ce. Specialiștii invocă de obicei mai mulți factori care se adună: faptul că generațiile de femei aflate la vârsta la care fac copii sunt mai mici, plecarea tinerilor la muncă în străinătate, amânarea primului copil și costurile ridicate ale creșterii lui. Sunt explicații generale, nu concluzii ale datelor de mai sus.
Unele dintre aceste presiuni se pot vedea în viața de zi cu zi. Locuința, de pildă, este o miză mare pentru tinerii care vor să întemeieze o familie: după cum arătam într-un material despre românii care amână cumpărarea unei locuințe, prețurile mari, creditele scumpe și incertitudinea economică îi fac pe mulți să aștepte sau să rămână chiriași. Nașterea în sine are și ea un cost: potrivit analizei despre nașterea la stat sau la privat, nașterea într-un spital public este decontată de CNAS pentru femeile asigurate, în timp ce în privat costurile pornesc de la câteva mii de lei și pot trece de 20.000 de lei în cazul unei cezariene, în funcție de oraș și de clinică.
Pe partea cealaltă, decesele rămân ridicate într-o populație din ce în ce mai în vârstă, iar sistemul de sănătate are probleme proprii. În materialul despre criza din sistemul de sănătate, citam estimarea Ministerului Sănătății privind un deficit de peste 30.000 de medici și asistenți, într-un sistem în care infecțiile asociate asistenței medicale sunt, probabil, raportate sub nivelul real. Nu este o explicație directă pentru numărul deceselor, dar arată contextul în care trăiesc oamenii.
Ce înseamnă pentru pensii, școală și piața muncii
Efectele scăderii și îmbătrânirii populației ating mai multe domenii. Cu mai puțini copii, în următorii ani vor fi mai puțini elevi, iar numărul persoanelor active, care plătesc contribuții, scade în raport cu cel al pensionarilor. De aici vin dezbaterile despre vârsta de pensionare și despre sustenabilitatea sistemului. Pentru acum, regulile sunt cele din lege: din iulie 2026, vârsta standard pentru femei este de 62 de ani și 7 luni, urcând la 62 de ani și 8 luni în ianuarie 2027, iar pentru bărbați rămâne 65, așa cum explicăm în ghidul despre vârsta de pensionare în 2026 și 2027. Orice creștere peste 65 de ani ar necesita o modificare legislativă.
Pentru familiile cu copii mici, contează și felul în care sunt tratați anii de creștere a copilului. Potrivit noii legi a pensiilor, concediul pentru creșterea copilului se ia în calcul la stagiul minim de cotizare de 15 ani și la cel complet de 35 de ani, dar nu aduce puncte de stabilitate, după cum arătăm în materialul despre cum se ia în calcul concediul pentru creșterea copilului la pensie. Este un exemplu de detaliu mărunt care, pe termen lung, poate cântări în decizia unei familii.
Ce poți face, ca cititor? Cifrele nu cer panică, ci informare. Urmărești comunicatele lunare ale INS, citești și datele pe ani întregi, nu doar luna cea mai recentă, și compari sursele înainte să tragi concluzii despre „cea mai gravă lună din istorie". Dezbaterea despre cum poate fi oprit declinul, prin politici pentru familie, prin salarii mai bune sau prin atragerea de muncitori din afară, este una deschisă, iar specialiștii nu sunt de acord asupra soluțiilor.
Țara în care se nasc tot mai puțini și mor tot mai mulți: ce arată ultimele cifre INS despre populația României
