@ adevarulcurios.ro Toate drepturile rezervate.
Știri corecte, rapide și relevante.
Adevărul ne ghidează.
Prețurile locuințelor din România au crescut cu 12,1% în al doilea trimestru din 2026, față de aceeași perioadă din 2025, potrivit Eurostat, unul dintre cele mai mari ritmuri din Uniunea Europeană. În București, prețul mediu solicitat pentru un apartament a ajuns în septembrie la 2.312 euro pe metru pătrat util, cu aproximativ 8,6% mai mult decât cu un an înainte, arată Indicele Imobiliare.ro. În același timp, constructorii plătesc mai mult pentru oameni, materiale și taxe. Întrebarea firească este dacă apartamentele vor continua să se scumpească. Răspunsul scurt: presiunea pe costuri spune da, dar cererea slabă și dobânzile mari pot încetini ritmul.
Eurostat arată că, în trimestrul al doilea din 2026, prețurile locuințelor din România au crescut cu 4,4% față de trimestrul precedent și cu 12,1% față de același trimestru din 2025, după un avans anual de 7,8% în primele trei luni. Este o accelerare, nu o temperare. O consultanță estima în 2025 că 2026 va aduce o încetinire a ritmului, dar datele din primăvară și vară arată contrariul.
Cifrele din anunțuri diferă după platformă și metodă. Imobiliare.ro indică, pentru București, 2.312 euro/mp util în septembrie 2026, față de 2.125 un an mai devreme. Apartamentele noi sunt listate la peste 2.200 de euro/mp (aproximativ 9% mai mult decât în 2025), iar cele din blocurile vechi la circa 1.940. Alte portaluri, care calculează medianele ofertelor active, arată valori între 2.050 și 2.150 de euro/mp pentru Capitală. Orice medie e orientativă: este vorba de prețuri solicitate, nu de sume plătite efectiv la notar. Ca ordin de mărime, un apartament de 60 mp la 2.312 euro/mp costă în jur de 138.700 de euro.
La nivel național, raportul The Concept pune prețul mediu la 2.031 euro/mp în trimestrul al doilea, cu 10% peste anul precedent. Detaliul important este celălalt indicator: în prima jumătate a anului s-au tranzacționat 67.876 de unități, cu 8,9% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025. Prețurile cresc, dar cumpărătorii sunt mai puțini. Despre acest decalaj am scris și în analiza prețurilor din 2026 și a zonelor cu cele mai mari scumpiri.
Primul factor este munca. Salariul minim brut pe economie a urcat de la 4.050 la 4.325 de lei de la 1 iulie 2026, o creștere de 6,8%, potrivit HG 146/2026. În construcții, minimul este mai mare, de 4.582 de lei brut, iar din 2025 angajații din sector nu mai beneficiază de facilități fiscale speciale. Pentru angajator, un salariat la minim costă în jur de 4.418 lei pe lună, cu contribuția asiguratorie pentru muncă. Sindicatele au cerut publice 5.000 de lei brut din ianuarie 2027, dar nicio valoare nu a fost decisă. Un detaliu util: netul a urcat doar de la 2.574 la 2.699 de lei, pentru că a scăzut în paralel suma netaxabilă, ceea ce arată că majorarea costă mai mult firma decât câștigă angajatul.
Dezvoltatorii spun că salariile din construcții vor continua să crească, în ritm moderat, din cauza lipsei de personal și a complexității proiectelor. Efectul se vede în indicele costului construcției de clădiri rezidențiale noi (Eurostat, 2021 = 100): 164,7 puncte în aprilie 2026, față de 150 cu un an înainte. Rezultă o creștere de aproape 10% într-un an și de circa 65% față de nivelul din 2021, potrivit seriei preluate de eCifre.
Al doilea factor sunt materialele. Un distribuitor citat de presă a anunțat că, de la începutul lui 2026, polistirenul, adezivii, hidroizolațiile, fierul, BCA-ul și cărămida s-au scumpit cu 15–30%. Alte estimări sunt mai blânde: o analiză vorbește despre o creștere medie de până la 15%. Diferențele vin din produse și surse, de aceea cifrele trebuie citite ca estimări de piață, nu ca statistică oficială. Detalii în articolul nostru despre materialele de construcții mai scumpe cu până la 30%. Contează și energia: producătorii de materiale consumă multă electricitate și gaze.
Al treilea factor sunt taxele. Din 1 august 2025, TVA-ul a crescut, iar efectul s-a simțit și la locuințe. Ne-am ocupat de asta în articolul despre TVA-ul mai mare la locuințe. Adăugând terenul, autorizațiile, finanțarea și profitul, un dezvoltator care cumpără astăzi materiale și angajează muncitori la prețuri mai mari nu are prea multă marjă să vândă mai ieftin. Un detaliu: ciclul de construcție de 2–4 ani înseamnă că unele proiecte vândute acum au costuri contractate mai devreme, dar cele noi pornesc de la costurile actuale.
Pentru cei care se gândesc la o casă proprie, calculul costului unei case în 2026 arată același tablou.
Dar prețurile nu depind doar de costuri. Cumpărătorii contează la fel de mult, iar accesibilitatea s-a deteriorat. Un indicator folosit în analizele de piață, numărul de salarii medii necesare pentru un metru pătrat, a ajuns la 1,89 în februarie 2026, cu 11,8% mai mult decât în anul precedent. Indicele de referință pentru creditele în lei, IRCC, a coborât la 5,58% în trimestrul al doilea, dar rămâne ridicat, iar costul creditului limitează accesul la finanțare. Povara ratelor ipotecare a ajuns, la un moment dat, la un nivel istoric, iar mulți români amână decizia, așa cum arată și analiza despre visul casei proprii, tot mai greu de realizat.
O analiză citată de Ziare.com estima, în primăvară, că piața va rămâne sub presiune în următoarele 12 luni, cu o scădere a tranzacțiilor de 3–7%, nu cu o revenire puternică. Alte relatări arată că dezvoltatorii încetinesc: dobânzile ridicate și creditele mai scumpe fac unele proiecte neviabile, deci apar mai puține blocuri noi. Asta poate susține prețurile pe termen mediu, pentru că oferta scade, dar în prezent reduce și numărul de ofertă disponibilă.
Pe baza datelor, scenariul cel mai probabil este de creșteri continue, dar mai inegale: apartamentele noi, cele mai expuse costurilor, au cele mai multe șanse să se scumpească în continuare, în timp ce piața secundară depinde mai mult de cerere. Nu există garanție. Decizia salariului minim pentru 2027, evoluția dobânzilor și a energiei vor cântări mult. Orice previziune pentru anul viitor ar trebui citită ca ipoteză, nu ca promisiune.
Dacă te gândești să cumperi, câteva lucruri merită calculate: costul total al creditului, nu doar rata de început, și diferența dintre creditul Noua Casă și cel ipotecar standard. Compară oferte, nu te grăbi pe baza unei campanii de tip „ultimele apartamente la prețul vechi” și cere dezvoltatorului detalii despre eventualele clauze de actualizare a prețului. Dacă ai nevoie de o soluție temporară, compară și zonele mai accesibile pentru chirie din București. Sfaturile sunt generale și nu înlocuiesc consultanța unui specialist financiar.
Concluzia: manopera, salariul minim, materialele și taxele împing costurile în sus, iar datele recente confirmă scumpirea. Cât va urca prețul final depinde însă și de un cumpărător tot mai atent la buzunar.